Întrebări oficiale ADR – curs de bază (colete), pagina 21

Explicație

Transportul mărfurilor periculoase fără placardare și fără marcarea vehiculului (panouri portocalii, plăci-etichetă, mărci) este contravenție din categoria I de risc. Transportul cisternelor goale necurățate este permis cu respectarea ADR, iar celelalte variante nu sunt fapte din categoria I.

Explicație

Nerespectarea gradelor de umplere admise ale cisternelor sau coletelor este contravenție din categoria I de risc (art. 37 pct. 15). Lipsa echipamentelor prescrise și nerespectarea măsurilor contra sarcinilor electrostatice sunt fapte din categoria a II-a (art. 38 pct. 4 și 13), iar transportul cisternelor goale nedegazate este permis în condițiile ADR.

Explicație

Indicatorul de obligare cu săgeată, combinat cu simbolul panoului portocaliu, impune vehiculelor care transportă mărfuri periculoase să urmeze direcția indicată, de regulă pentru ocolirea zonelor locuite. Celelalte vehicule nu sunt vizate, iar un indicator de obligare nu interzice accesul.

Explicație

Conform ADR 1.1.4.2.1, coletele care nu respectă în totalitate prevederile ADR de ambalare, marcare și etichetare, dar sunt conforme codului IMDG sau instrucțiunilor tehnice OACI, sunt admise la transport într-un lanț de transport care include un parcurs maritim sau aerian. Ele nu trebuie reetichetate (poartă mărcile și etichetele IMDG/OACI), iar documentul de transport conține mențiunea „Transport conform 1.1.4.2.1” (5.4.1.1.7).

Explicație

Containerele descărcate de pe navă, marcate și etichetate conform codului IMDG, pot continua pe drum în baza ADR 1.1.4.2.1, ca parte a unui lanț de transport cu parcurs maritim. Tocmai în acest caz documentul de transport trebuie să conțină mențiunea „Transport conform 1.1.4.2.1” (ADR 5.4.1.1.7). Varianta „nimic în plus, pentru mijloacele agreate IMDG” contrazice deci ADR.

Explicație

Hidrocarburile lichide (benzina, motorina etc.) sunt practic insolubile în apă și, fiind în general mai ușoare, plutesc pe suprafața ei. De aceea apa nu este un agent potrivit pentru stingerea lor, iar celelalte variante sunt false.

Explicație

Un gaz lichefiat revine în stare gazoasă când presiunea scade (de exemplu la deschiderea robinetului sau la o scurgere) sau când temperatura crește. Comprimarea și răcirea îl mențin în stare lichidă.

Explicație

ADR 1.2.1 definește supraambalajul ca învelișul utilizat (de un singur expeditor, în cazul clasei 7) pentru a cuprinde unul sau mai multe colete într-o singură unitate, mai ușor de manipulat și de stivuit în timpul transportului. Exemple: mai multe colete pe un palet, legate cu folie.

Explicație

ADR 1.2.1 definește canistra (jerrican, bidonul) ca ambalaj din metal sau plastic, de secțiune dreptunghiulară sau poligonală, cu unul sau mai multe orificii. Butoiul este cilindric, iar lada (cutia) are fețe complete.

Explicație

Lichidele inflamabile din clasa 3 se transportă în ambalaje etanșe, de regulă butoaie sau canistre (bidoane) din oțel, aluminiu sau plastic (instrucțiunea de ambalare P001). Lăzile de lemn și butoaiele de carton pot servi doar ca ambalaje exterioare ale unor ambalaje combinate, cu recipiente interioare, iar sacii textili nu sunt admiși pentru lichide.

Explicație

Marcajul ambalajelor omologate (6.1.3.1) cuprinde simbolul ONU (sau „RID/ADR”), codul tipului de ambalaj, litera X, Y sau Z pentru grupele de ambalare, densitatea relativă și presiunea de probă pentru lichide sau litera „S” pentru solide, ultimele două cifre ale anului de fabricație, statul care a autorizat marcajul și codul producătorului. Marcajul este obligatoriu și nu poate fi omis.

Explicație

Marcajul ambalajelor începe cu simbolul ONU (sau „RID/ADR”) și conține date (tipul ambalajului, grupele de ambalare admise prin literele X/Y/Z, densitatea, presiunea de probă etc.) care arată pentru ce substanțe poate fi umplut ambalajul (6.1.3.1). Nu există un simbol „M.P.”, iar sigla producătorului nu ține loc de marcaj.

Explicație

Imaginea arată un sac, adică un ambalaj flexibil din material textil, hârtie sau plastic (ADR 1.2.1). Sacul poartă eticheta clasei 5.1 și numărul UN 1488.

Explicație

Imaginea arată butelii pentru gaze, adică recipiente sub presiune transportabile cu o capacitate în apă de cel mult 150 l, prevăzute cu robinete (ADR 1.2.1).

Explicație

Cu certificatul pentru cursul de bază și specializarea „cisterne” puteți transporta acid clorhidric (clasa 8) în cisternă (8.2.1.3). Dinamita (clasa 1) și hexafluorura de uraniu (clasa 7) cer specializări separate (8.2.1.4), iar acidul sulfuric, fiind lichid, nu poate fi transportat în vrac (7.3.1.1).

Explicație

Soluția de hidroxid de sodiu (clasa 8) poate fi transportată în cisterne de un conducător cu specializarea „cisterne” (8.2.1.3). Materialele radioactive (LSA-III, nitratul de toriu) și detonatoarele (clasa 1) cer specializările pentru clasele 7, respectiv 1 (8.2.1.4).

Explicație

Specializarea „clasa 1” permite transportul materiilor și obiectelor explozive, deci al explozivilor de mină ambalați (8.2.1.4). Benzina, peroxidul de hidrogen și amoniacul în cisterne sau containere-cisternă cer specializarea „cisterne” (8.2.1.3).

Explicație

Specializarea „clasa 7” permite transportul materialelor radioactive, deci al radiului în ambalaje corespunzătoare (8.2.1.4). Explozivii cer specializarea „clasa 1”, iar transporturile de etanol sau triclorosilan în cisterne ori containere-cisternă cer specializarea „cisterne” (8.2.1.3).

Explicație

La bordul unității de transport trebuie să se afle documentul de transport și instrucțiunile scrise (8.1.2.1), precum și certificatul de pregătire profesională ADR al conducătorului auto (8.1.2.2). Celelalte permise și certificate enumerate nu sunt cerute de ADR.

Explicație

Pentru ambalajele goale necurățate, inclusiv RMV (IBC), 5.4.1.1.6.2.1 permite înlocuirea descrierii complete cu „AMBALAJ GOL”, „RMV (IBC) GOL” etc., urmată de informațiile despre ultima marfă încărcată prevăzute la 5.4.1.1.1 c). ADR dă exemplul „AMBALAJ GOL, 6.1 (3)”, adică exact tipul de mențiune din varianta corectă.

Explicație

Litera X din marcajul ambalajului arată că modelul a trecut încercările pentru grupele de ambalare I, II și III (6.1.3.1 c) i)). Un astfel de ambalaj poate conține mărfuri din oricare dintre aceste grupe, iar în descriere se trece grupa de ambalare a substanței efectiv ambalate.

Explicație

Litera Y din marcaj arată că modelul de ambalaj a fost încercat pentru grupele de ambalare II și III (6.1.3.1 c) i)). Ambalajul poate conține deci mărfuri din aceste două grupe, dar nu și din grupa I.

Explicație

Litera Z din marcaj arată că modelul de ambalaj a fost încercat numai pentru grupa de ambalare III (6.1.3.1 c) i)). Un astfel de ambalaj poate conține doar mărfuri din grupa de ambalare III.

Explicație

Codurile de clasificare ale clasei 9 (M1–M11, 2.2.9.1.2) nu conțin litere pentru pericole secundare, mărfurile din această clasă poartă doar eticheta 9 (sau 9A), iar numerele de identificare a pericolului sunt doar 90 și 99 (5.3.2.3.2). Clasa 9 nu are deci pericole secundare. Autoaprinderea, radioactivitatea, infecția, toxicitatea și corosivitatea țin de alte clase.

Explicație

Conform 2.2.2.1.1, gazele sunt materii care la 50 °C au o presiune de vapori peste 300 kPa sau care sunt complet gazoase la 20 °C și presiunea normală de 101,3 kPa. La temperatura ambiantă, produsele din clasa 2 sunt deci gaze, chiar dacă unele se transportă lichefiate sub presiune.