Capitolul tratează actele care însoțesc un transport ADR și, mai ales, rolul fiecăruia. Documentul de transport descrie marfa și îl furnizează expeditorul; instrucțiunile scrise spun echipajului ce face la un accident și le dă transportatorul; certificatul de formare dovedește pregătirea conducătorului, iar certificatul de agreare arată că vehiculul corespunde cerințelor tehnice din ADR. La examen, multe variante greșite amestecă aceste roluri, de exemplu pun măsurile de urgență în documentul de transport sau cantitatea încărcată în instrucțiunile scrise. Dacă știi cine emite fiecare act și la ce folosește, elimini repede răspunsurile greșite.
La documentul de transport, întrebările verifică mai ales descrierea mărfii. Se folosește denumirea oficială de transport din Tabelul A, nu denumirea comercială, iar la rubricile generice de tip N.S.A. se adaugă, când ADR o cere, denumirea tehnică între paranteze. Unele situații au mențiuni proprii: cuvântul „DEȘEU” înaintea denumirii, „Transport conform 1.1.4.2.1” pentru containerele care vin de pe navă sau „PERICULOS PENTRU MEDIU” pentru materiile poluante pentru mediul acvatic. Conducătorul nu este autorul documentului, dar trebuie să-l poată citi: din el află numerele etichetelor și, de aici, ce echipament suplimentar trebuie să aibă la bord.
Instrucțiunile scrise au un model unic, de patru pagini, valabil pentru toate clasele. Prima parte enumeră acțiunile generale la accident sau urgență: frânarea și oprirea motorului, evitarea surselor de aprindere, anunțarea serviciilor de urgență, vesta și semnalele de avertizare, apoi îndepărtarea de scurgeri, stând în partea din care bate vântul. Urmează un tabel pe etichete de pericol, cu indicații suplimentare: la explozivii cu etichetele 1, 1.5 și 1.6 te adăpostești departe de ferestre, la materialele radioactive limitezi timpul de expunere. Ultima parte arată echipamentul de protecție. Le citești înainte de plecare, nu abia după accident.
Ultimul grup de grile privește certificatele. Certificatul conducătorului pornește de la cursul de bază, care acoperă transportul în colete și în vrac, la care se adaugă, după caz, specializările pentru cisterne, pentru clasa 1 și pentru clasa 7; la examenul de specializare intri doar după ce ai promovat examenul de bază. Certificatul de agreare se eliberează după o inspecție tehnică în țara de înmatriculare și arată ce mărfuri periculoase are voie să transporte vehiculul. De aceea o cisternă se umple doar cu mărfurile autorizate pentru ea, oricât de asemănătoare ar fi altele.