Studii de caz CPI – transport persoane

Ajungeți la Arad luni la 20:30.

Justificare: 500 km cu 50 km/h înseamnă 10 ore de conducere, deci folosiți una dintre cele două prelungiri la 10 ore permise pe săptămână (luni, după repausul săptămânal, ele sunt disponibile). Pe drum luați două pauze de 45 de minute, după fiecare 4 ore și 30 de minute: 9:00–13:30 conducere, 13:30–14:15 pauză, 14:15–18:45 conducere, 18:45–19:30 pauză, 19:30–20:30 conducere.

Odihna de la Arad, 20:30–8:00, are 11 ore și 30 de minute și se încheie înainte de marți la 9:00, deci este o odihnă zilnică normală.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6–8 – conducerea, pauzele și odihna.

Ajungeți la Bacău la 13:45.

Justificare: 300 km cu 50 km/h înseamnă 6 ore de conducere. După 4 ore și 30 de minute (la 11:30) luați pauza de 45 de minute, apoi mai conduceți 1 oră și 30 de minute: 7:00 + 6 ore + 45 de minute = 13:45.

Ajungeți la Sibiu la 15:45, dar întoarcerea la București nu se poate face în aceeași zi cu un singur conducător.

Justificare: fiecare sens are 6 ore de conducere (300 km cu 50 km/h). Tur: 9:00–13:30 conducere, 13:30–14:15 pauză, 14:15–15:45 conducere. Întoarcerea ar duce conducerea zilnică la 12 ore, peste limita de 9 ore (10 ore cu prelungire).

De exemplu, după staționarea de 2 ore, odihna zilnică începe la Sibiu la 17:45 și durează 11 ore, până la 4:45; plecând atunci, cu pauza de 45 de minute după 4 ore și 30 de minute, ajungeți la București a doua zi la 11:30. Pentru întoarcerea în aceeași zi este nevoie de un al doilea conducător.

Vă opriți joi la 20:30 și efectuați o odihnă zilnică normală, de cel puțin 11 ore (20:30–7:30).

Justificare: mai aveți o prelungire la 10 ore, deci azi puteți conduce 10 ore: 9:00–13:30 conducere, 13:30–14:15 pauză, 14:15–18:45 conducere, 18:45–19:30 pauză, 19:30–20:30 conducere. Ați folosit cele 3 odihne reduse (cea de 10 ore este tot redusă), deci odihna trebuie să fie normală; ea se încheie înainte de vineri la 9:00, în 24 de ore de la începutul zilei.

Împreună mai puteți conduce 11 ore și trebuie să vă opriți cel târziu vineri la 4:00, pentru o odihnă de cel puțin 9 ore.

Justificare: la conducerea în echipaj, fiecare conducător trebuie să fi efectuat o nouă odihnă zilnică de cel puțin 9 ore în 30 de ore de la sfârșitul odihnei anterioare. Ziua de lucru a început joi la 7:00, deci odihna începe cel târziu vineri la 4:00; de la plecarea de la 17:00 rămân 11 ore, pe care le împărțiți astfel încât niciunul să nu depășească limita zilnică de conducere.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal.

Nu puteți ajunge la București în aceeași zi.

Justificare: tur-retur înseamnă 12 ore de conducere (câte 6 ore pe sens), peste limita zilnică de 9 ore, care poate fi prelungită la 10 ore de cel mult două ori pe săptămână. După cele 6 ore conduse până la Dr. Tr. Severin mai puteți conduce cel mult 3 ore (4 ore cu prelungire) după plecarea de la 17:00, apoi trebuie să vă opriți pentru odihna zilnică. Cursa de retur poate fi făcută în aceeași zi doar de un alt conducător.

Vineri puteți conduce 8 ore: două curse tur-retur Iași – Vaslui (patru drumuri de câte 2 ore), încheiate la Iași, unde începeți repausul săptămânal.

Justificare: ați folosit deja cele două prelungiri la 10 ore (luni și marți), deci vineri limita este de 9 ore; un al cincilea drum ar duce conducerea la 10 ore. Limita săptămânală de 56 de ore nu este depășită (38 + 8 = 46 de ore). După primele două drumuri (4 ore) luați la Iași pauza de 45 de minute, înainte să ajungeți la 4 ore și 30 de minute de conducere.

Puteți face 2 curse pe sensul București – Focșani (și una pe sensul Focșani – București), adică 9 ore de conducere, și întrerupeți activitatea la Focșani.

Justificare: fiecare drum are 3 ore (150 km cu 50 km/h). Un al patrulea drum ar duce conducerea la 12 ore, peste limita de 10 ore chiar cu prelungire. Pauza de 45 de minute o luați la capătul fiecărui drum (la Focșani și apoi la București), ca să nu depășiți 4 ore și 30 de minute de conducere fără pauză.

Puteți face 3 curse pe sensul București – Pitești (și 2 pe sensul Pitești – București), adică 10 ore de conducere, și întrerupeți activitatea la Pitești.

Justificare: fiecare drum are 2 ore (120 km cu 60 km/h), iar vineri mai puteți conduce 10 ore, deci 5 drumuri: București – Pitești – București – Pitești – București – Pitești. După fiecare tur-retur (4 ore) luați la București pauza de 45 de minute, înainte să ajungeți la 4 ore și 30 de minute de conducere.

Puteți face o singură cursă București – Craiova și retur (8 ore de conducere) și întrerupeți activitatea la București.

Justificare: fiecare drum are 4 ore (200 km cu 50 km/h); un al treilea drum ar duce conducerea la 12 ore, peste limita de 10 ore chiar cu prelungire. La Craiova luați pauza de 45 de minute, pentru că al doilea drum v-ar duce peste 4 ore și 30 de minute de conducere fără pauză.

Puteți face 3 curse pe sensul București – Pitești (și 2 pe sensul Pitești – București), adică 10 ore de conducere, și întrerupeți activitatea la Pitești.

Justificare: fiecare drum are 2 ore (120 km cu 60 km/h), iar vineri mai puteți conduce 10 ore, deci 5 drumuri: București – Pitești – București – Pitești – București – Pitești. După fiecare tur-retur (4 ore) luați la București pauza de 45 de minute, înainte să ajungeți la 4 ore și 30 de minute de conducere.

Nu puteți ajunge la București în aceeași zi.

Justificare: tur-retur înseamnă 12 ore de conducere (câte 6 ore pe sens, 300 km cu 50 km/h), peste limita zilnică de 9 ore, care poate fi prelungită la 10 ore de cel mult două ori pe săptămână. După plecarea de la 15:00 mai puteți conduce cel mult 3 ore (4 ore cu prelungire), apoi trebuie să vă opriți pentru odihna zilnică. Returul poate fi făcut în aceeași zi doar de un alt conducător.

Nu puteți pleca din Arad la 6:00. Odihna zilnică trebuie să aibă cel puțin 9 ore, deci cel mai devreme plecați marți la 7:00 și ajungeți la Nădlac la 8:00.

Justificare: ziua de lucru a început luni la 6:00, deci odihna zilnică trebuia să înceapă cel târziu la 21:00, ca să se încheie în 24 de ore; sosirea la 22:00 a depășit deja acest termen. Plecarea la 6:00 ar însemna doar 8 ore de odihnă, adică o nouă abatere. Organizatorul trebuie informat că programul se modifică.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal.

Mai puteți conduce 9 ore și vă opriți joi la 18:45.

Justificare: mai aveți o prelungire la 10 ore, iar dimineață ați condus o oră, deci după plecare rămân 9 ore. Micul dejun de o oră a fost o pauză, așa că perioada de 4 ore și 30 de minute începe la plecare: 9:00–13:30 conducere, 13:30–14:15 pauză, 14:15–18:45 conducere.

Odihna normală de 11 ore (18:45–5:45) se încheie înainte de vineri la 6:00, adică în 24 de ore de la începutul zilei.

Mai puteți conduce 6 ore după plecarea din Turda. Prima odihnă zilnică poate fi redusă, de 9 ore, și trebuie să înceapă cel târziu luni la 21:00 (de exemplu 20:45–5:45).

Justificare: ați condus deja 4 ore (o oră până la Satu Mare și 3 ore până la Turda), iar conducerea zilnică poate fi prelungită la cel mult 10 ore, deci rămân 6 ore. Pauzele de 3 ore și de 1 oră au încheiat perioada de conducere de dimineață: 14:00–18:30 conducere, 18:30–19:15 pauză, 19:15–20:45 conducere. Până la 21:00, termenul odihnei (24 de ore de la 6:00 minus 9 ore), vă încadrați.

Mai puteți conduce 4 ore și 30 de minute după plecarea din Sibiu. Prima odihnă zilnică este redusă, de 9 ore: luni de la 20:30 (cel târziu 21:00) până marți la 5:30 (cel târziu 6:00).

Justificare: ziua de lucru a început la 6:00, deci odihna redusă începe cel târziu la 21:00. De la 16:00 până la 21:00 sunt 5 ore, dar după 4 ore și 30 de minute de conducere ar urma o pauză de 45 de minute, care trece de ora 21:00. Cu cele 5 ore conduse până la Sibiu, totalul zilei este de 9 ore și 30 de minute, deci folosiți una dintre prelungirile la 10 ore.

Mai puteți conduce 4 ore și 30 de minute și începeți odihna zilnică normală, de 11 ore, cel târziu joi la 19:00.

Justificare: ați folosit ambele prelungiri și toate cele 3 odihne reduse, deci azi puteți conduce cel mult 9 ore, iar odihna trebuie să fie de cel puțin 11 ore și să se încheie până vineri la 6:00. Până la 14:00 ați condus 4 ore și 30 de minute (o oră dimineață și 3 ore și 30 de minute cu grupul), deci mai rămân 4 ore și 30 de minute, care încap în intervalul 14:00–19:00 (dacă pauza de 2 ore și 30 de minute a încheiat conducerea de dimineață).

Puteți conduce până la 22:00 (6 ore și 15 minute de conducere după plecare).

Justificare: nu ați folosit odihne reduse, deci azi puteți lua o odihnă de 9 ore, care trebuie să se încheie până joi la 7:00 și începe cel târziu miercuri la 22:00. Așteptarea de 6 ore a fost o pauză, deci de la 15:00: 15:00–19:30 conducere, 19:30–20:15 pauză, 20:15–22:00 conducere. Cu cele 2 ore conduse dimineață, totalul zilei este de 8 ore și 15 minute, sub limita de 9 ore.

Mai puteți conduce 2 ore și 30 de minute.

Justificare: ați folosit ambele prelungiri și toate cele 3 odihne reduse, deci azi puteți conduce cel mult 9 ore, iar odihna normală, de 11 ore, trebuie să înceapă cel târziu la 19:00. Până la 16:00 ați condus 6 ore și 30 de minute (o oră dimineață și 5 ore și 30 de minute cu grupul, adică 8 ore minus pauza de 2 ore și 30 de minute), deci rămân 2 ore și 30 de minute, care încap până la 19:00.

Mai puteți conduce 4 ore, până la 20:00, când începeți odihna zilnică normală de 11 ore (20:00–7:00).

Justificare: aveți la dispoziție încă o prelungire la 10 ore, iar până la 16:00 ați condus 5 ore și 30 de minute (o oră dimineață și 4 ore și 30 de minute cu grupul), deci după plecare ar mai rămâne 4 ore și 30 de minute. După cele 3 odihne reduse, odihna trebuie să fie normală și să se încheie până vineri la 7:00, deci începe cel târziu joi la 20:00: între 16:00 și 20:00 încap doar 4 ore de conducere.

Puteți conduce 7 ore și vă opriți luni la 23:00 pentru o odihnă zilnică redusă, de 9 ore (până marți la 8:00).

Justificare: fiind prima zi după repausul săptămânal, odihna poate fi redusă, dar trebuie să se încheie în 24 de ore de la începutul zilei (marți la 8:00), deci programul zilei are cel mult 15 ore (8:00–23:00). Din ele, 8 ore sunt opririle (4 × 2 ore), care țin loc și de pauzele obligatorii, așa că rămân 7 ore de conducere, sub limita de 9 ore.

Puteți conduce 5 ore și vă opriți luni la 22:00 pentru o odihnă zilnică redusă, de 9 ore (până marți la 7:00).

Justificare: după repausul săptămânal odihna poate fi redusă, dar trebuie să se încheie în 24 de ore de la începutul zilei, deci programul zilei are cel mult 15 ore (7:00–22:00). Din ele, 10 ore sunt opririle (5 × 2 ore), care țin loc și de pauzele obligatorii, așa că rămân 5 ore de conducere.

Mai puteți conduce cel mult 2 ore după plecarea din Câmpulung Moldovenesc, dacă luați o odihnă zilnică redusă, de 9 ore.

Justificare: ziua începe marți la 7:00, deci odihna trebuie să se încheie până miercuri la 7:00. Cu odihnă redusă, programul zilei are cel mult 15 ore (7:00–22:00); din ele, 10 ore sunt opririle (4 × 2 ore și 30 de minute) și 3 ore conducerea până la Câmpulung, deci rămân 2 ore. Dacă ați folosit deja cele 3 odihne reduse, odihna normală de 11 ore trebuie să înceapă la 20:00 și nu mai puteți pleca în aceeași zi.

Puteți conduce 7 ore.

Justificare: ați folosit cele 3 odihne reduse, deci odihna zilnică trebuie să fie normală, de 11 ore, și să se încheie până vineri la 8:00; programul zilei are cel mult 13 ore (8:00–21:00). Din ele, 6 ore sunt pauzele pentru vizite, deci rămân 7 ore de conducere, sub limita de 9 ore (prelungirile la 10 ore sunt deja folosite).

Puteți conduce 7 ore și începeți odihna zilnică redusă, de 9 ore, cel târziu luni la 22:00.

Justificare: după repausul săptămânal odihna poate fi redusă, dar trebuie să se încheie în 24 de ore de la începutul zilei (marți la 7:00), deci programul zilei are cel mult 15 ore (7:00–22:00). Din ele, 8 ore sunt pauzele de vizitare, care țin loc și de pauzele obligatorii, așa că rămân 7 ore de conducere, sub limita de 9 ore.

După încă 1 oră și 30 de minute de conducere trebuie să luați o pauză de cel puțin 30 de minute.

Justificare: pauza de 45 de minute poate fi împărțită în două părți, prima de cel puțin 15 minute și a doua de cel puțin 30 de minute. Pauza de 30 de minute contează ca primă parte, iar a doua trebuie luată până la 4 ore și 30 de minute de conducere în total (3 ore + 1 oră și 30 de minute).

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

Mai puteți conduce 4 ore. Prima odihnă zilnică este normală, de 11 ore: joi de la 19:00 până vineri la 6:00.

Justificare: după cele 3 odihne zilnice reduse, odihna trebuie să fie de cel puțin 11 ore și să se încheie până vineri la 6:00. Între 15:00 și 19:00 rămân 4 ore de condus, fără să fie nevoie de pauză. Cele 4 ore conduse dimineață au fost urmate de pauza de 2 ore (13:00–15:00), deci perioada de 4 ore și 30 de minute începe din nou la plecare. Totalul zilei este de 8 ore de conducere, sub limita de 9 ore.

Trebuie să vă opriți cel târziu joi la 16:00, pentru o odihnă de cel puțin 9 ore.

Justificare: la conducerea în echipaj, fiecare conducător trebuie să fi efectuat o nouă odihnă zilnică de cel puțin 9 ore în 30 de ore de la începutul perioadei de lucru: miercuri 19:00 + 30 de ore = vineri 1:00, iar ca cele 9 ore de odihnă să se încheie până atunci, odihna începe cel târziu joi la 16:00. În acest interval fiecare dintre voi conduce cel mult 9 ore (10 ore cu prelungire), cu pauzele luate cât conduce colegul.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal.

Împreună mai puteți conduce 14 ore și trebuie să vă opriți cel târziu marți la 4:00, pentru odihna de cel puțin 9 ore.

Justificare: la conducerea în echipaj, odihna zilnică de cel puțin 9 ore trebuie efectuată în 30 de ore de la sfârșitul odihnei anterioare. Programul începe luni la 7:00, deci odihna începe cel târziu marți la 4:00, iar de la 14:00 rămân 14 ore. Cele 6 ore conduse dimineață trebuie să fi fost împărțite între voi, ca fiecare să rămână în limita de 10 ore (cu prelungire, permisă după repausul săptămânal).

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal.

Împreună mai puteți conduce 9 ore și trebuie să vă opriți cel târziu marți la 3:00, pentru odihna de cel puțin 9 ore.

Justificare: la conducerea în echipaj, odihna zilnică de cel puțin 9 ore trebuie efectuată în 30 de ore de la sfârșitul odihnei anterioare. Programul începe luni la 6:00, deci odihna începe cel târziu marți la 3:00; între plecarea din Paris (18:00) și ora 3:00 rămân 9 ore, împărțite între cei doi conducători.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal.

Vă opriți cel mai târziu luni la 19:30 și efectuați odihna zilnică de luni de la 19:30 până marți la 6:30 (11 ore).

Justificare: după repausul săptămânal puteți prelungi conducerea zilnică la 10 ore (de cel mult două ori pe săptămână). De la 8:00: 4 ore și 30 de minute conducere, pauză de 45 de minute, încă 4 ore și 30 de minute, a doua pauză de 45 de minute și ultima oră de conducere, deci 10 ore de condus și 1 oră și 30 de minute de pauze. Odihna se încheie înainte de marți la 8:00, adică în 24 de ore de la începutul zilei de lucru.

Vă opriți cel mai târziu joi la 18:00 și efectuați odihna zilnică normală de joi de la 18:00 până vineri la 5:00 (11 ore).

Justificare: ați folosit deja ambele prelungiri la 10 ore și toate cele 3 odihne reduse, deci azi puteți conduce cel mult 9 ore, iar odihna trebuie să fie de cel puțin 11 ore. De la 8:15: 4 ore și 30 de minute conducere (până la 12:45), pauză de 45 de minute (până la 13:30), încă 4 ore și 30 de minute (până la 18:00).

Efectuați odihna zilnică normală de miercuri de la 20:00 până joi la 7:00.

Justificare: 10 ore de conducere înseamnă o prelungire a conducerii zilnice (permisă de cel mult două ori pe săptămână) și două pauze de 45 de minute: 7:00–11:30 conducere, 11:30–12:15 pauză, 12:15–16:45 conducere, 16:45–17:30 pauză, 17:30–18:30 conducere. Descărcarea durează până la 20:00, iar cele 11 ore de odihnă se încheie joi la 7:00, exact la 24 de ore de la începutul zilei de lucru.

După încă 1 oră și 30 de minute de conducere trebuie să luați o pauză de cel puțin 30 de minute.

Justificare: pauza de 45 de minute poate fi împărțită în două părți, prima de cel puțin 15 minute și a doua de cel puțin 30 de minute. Pauza de 30 de minute de la Sibiu contează ca primă parte, iar a doua trebuie luată până ajungeți la 4 ore și 30 de minute de conducere în total (3 ore + 1 oră și 30 de minute).

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

După încă 2 ore de conducere trebuie să luați o pauză de cel puțin 30 de minute.

Justificare: pauza de 40 de minute este mai scurtă de 45 de minute, deci contează doar ca primă parte a pauzei împărțite (cel puțin 15 minute). A doua parte, de cel puțin 30 de minute, trebuie luată până ajungeți la 4 ore și 30 de minute de conducere în total (2 ore și 30 de minute + 2 ore).

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

Da. Ați condus 5 ore fără întrerupere (8:00–13:00), deși după 4 ore și 30 de minute de conducere erați obligat să luați o pauză de cel puțin 45 de minute.

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit OG nr. 37/2007; pentru a continua drumul trebuie să luați mai întâi pauza obligatorie.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

Da. Pauza de 15 minute este doar prima parte a pauzei împărțite; a doua parte, de cel puțin 30 de minute, trebuia luată până la 4 ore și 30 de minute de conducere, adică la 11:45. Ați condus în total 4 ore și 45 de minute cu o singură pauză de 15 minute, deci ați depășit cu 15 minute timpul de conducere fără pauza regulamentară.

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit OG nr. 37/2007; înainte să plecați mai departe trebuie să luați pauza de cel puțin 30 de minute.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

Abaterea: a condus 5 ore fără pauza regulamentară. Pauza de 25 de minute contează ca primă parte a pauzei împărțite, dar a doua parte trebuie să aibă cel puțin 30 de minute, iar cea de 20 de minute este prea scurtă.

Fără o oprire în plus, trebuia să ia la prima oprire o pauză de cel puțin 15 minute și la a doua o pauză de cel puțin 30 de minute (de exemplu 15 + 30 de minute), sau o pauză de 45 de minute la a doua oprire.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

Conducătorul auto a ajuns la Drobeta-Turnu Severin după numai 5 ore de conducere (2 + 2 + 1), deși drumul cere 6 ore de conducere efectivă. A mers deci mai repede decât permit limitele legale: abaterea este depășirea vitezei maxime admise.

Justificare: pauzele au fost respectate. După 4 ore de conducere avusese două pauze de câte 30 de minute, deci pauza de cel puțin 45 de minute, care se poate împărți într-o primă parte de cel puțin 15 minute și o a doua de cel puțin 30 de minute, a fost luată înainte de 4 ore și 30 de minute de conducere. Cele 5 ore de conducere sunt și sub limita zilnică de 9 ore.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6 – durata zilnică de conducere; art. 7 – pauzele. OUG nr. 195/2002: art. 49 – viteza maximă în localități; art. 50 – vitezele maxime în afara localităților.

A doua pauză trebuie să aibă cel puțin 30 de minute.

Justificare: pauza de 45 de minute poate fi înlocuită cu o pauză de cel puțin 15 minute urmată de una de cel puțin 30 de minute, repartizate în cele 4 ore și 30 de minute de conducere. Pauza de 25 de minute contează ca prima parte, pentru că are cel puțin 15 minute.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

Trebuie compensate 15 ore (45 de ore minus 30), luate într-o singură tranșă, până la sfârșitul celei de-a treia săptămâni care urmează săptămânii cu repausul redus.

Justificare: repausul săptămânal normal are cel puțin 45 de ore, iar cel redus cel puțin 24 de ore. Compensarea se atașează unei alte perioade de odihnă de cel puțin 9 ore.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal.

În săptămâna următoare repausul săptămânal trebuie să fie normal, de cel puțin 45 de ore.

Justificare: în oricare două săptămâni consecutive trebuie să aveți două repausuri săptămânale normale sau unul normal și unul redus, de cel puțin 24 de ore. În plus, cele 21 de ore cu care ați redus repausul se compensează într-o singură tranșă până la sfârșitul celei de-a treia săptămâni următoare.

Excepție: în transportul internațional de mărfuri puteți lua, în afara statului de stabilire, două repausuri reduse consecutive, dacă în oricare patru săptămâni consecutive aveți patru repausuri săptămânale, dintre care cel puțin două normale.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal.

Conducerea zilnică poate fi prelungită la 10 ore de cel mult două ori într-o săptămână, deci conducătorul trebuie să nu fi folosit deja ambele prelungiri. În plus, trebuie să ia pauza de 45 de minute după fiecare 4 ore și 30 de minute de conducere, să încheie odihna zilnică în 24 de ore de la începutul zilei de lucru și să respecte limitele de 56 de ore pe săptămână și de 90 de ore în două săptămâni.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6–8 – conducerea, pauzele și odihna.

Da. Timpul în care ați condus microbuzul de 7 locuri pentru transportul de persoane, deși el nu intră sub incidența regulamentului, se înregistrează ca alte activități.

La 11:00, când introduceți cardul în tahograful digital al autobuzului, folosiți introducerea manuală și înregistrați intervalul 8:00–11:00 ca alte activități, cu simbolul ciocanelor încrucișate.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6 – timpul de conducere.

Cel mult 36 de ore.

Justificare: în oricare două săptămâni consecutive nu puteți conduce mai mult de 90 de ore, iar într-o săptămână cel mult 56 de ore. 90 – 54 = 36 de ore.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6 – timpul de conducere.

S-au constatat 3 abateri:

• în a doua săptămână ați condus 58 de ore, peste limita de 56 de ore pe săptămână;
• în cele două săptămâni ați condus 98 de ore, peste limita de 90 de ore pentru două săptămâni consecutive;
• în a doua săptămână timpul de lucru a fost de 65 de ore, peste limita de 60 de ore pe săptămână.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6 – timpul de conducere. HG nr. 38/2008.

S-au constatat 3 abateri:

• în prima săptămână, 57 de ore de conducere, peste limita de 56 de ore;
• în a doua săptămână, 59 de ore, tot peste limita de 56 de ore;
• în cele două săptămâni, 116 ore, peste limita de 90 de ore pentru două săptămâni consecutive.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6 – timpul de conducere.

S-au constatat 4 abateri:

• în prima săptămână, 59 de ore de conducere, peste limita de 56 de ore;
• în prima săptămână, 65 de ore de lucru, peste limita de 60 de ore pe săptămână;
• în a doua săptămână, 57 de ore de conducere, peste limita de 56 de ore;
• în cele două săptămâni, 116 ore de conducere, peste limita de 90 de ore.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6 – timpul de conducere. HG nr. 38/2008.

Da. Pauza de 15 minute este doar prima parte a pauzei împărțite; a doua parte, de cel puțin 30 de minute, trebuia luată până la 4 ore și 30 de minute de conducere, adică la 11:45. Ați condus în total 4 ore și 45 de minute cu o singură pauză de 15 minute, deci ați depășit cu 15 minute timpul de conducere fără pauza regulamentară.

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit OG nr. 37/2007; înainte să plecați mai departe trebuie să luați pauza de cel puțin 30 de minute.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

Ați săvârșit 2 abateri:

• ați condus 5 ore fără pauză (8:00–13:00), deși după 4 ore și 30 de minute erați obligat să luați o pauză de cel puțin 45 de minute;
• ați condus în ziua de joi 9 ore și 30 de minute, deși după cele două prelungiri la 10 ore din săptămână limita era de 9 ore.

Odihna este corectă: 3 ore (13:00–16:00) plus 9 ore (20:30–5:30) formează o odihnă zilnică normală împărțită, de 12 ore, permisă chiar dacă ați folosit toate odihnele reduse.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele; art. 6 – timpul de conducere; art. 4 – definiții.

Da. Pauza de 30 de minute de după primele 3 ore contează ca primă parte a pauzei împărțite, deci până la 4 ore și 30 de minute de conducere (ora 13:00) trebuia luată a doua parte, de cel puțin 30 de minute. Pauza de 15 minute este prea scurtă (ordinea 30 + 15 minute nu este permisă), așa că cele 45 de minute conduse până la 14:00 sunt peste limita de conducere fără pauza regulamentară.

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit OG nr. 37/2007; înainte să plecați mai departe trebuie să luați pauza de cel puțin 30 de minute.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

Da. Pauza de 15 minute este doar prima parte a pauzei împărțite; a doua parte, de cel puțin 30 de minute, trebuia luată până la 4 ore și 30 de minute de conducere, adică la 11:45. Ați condus în total 4 ore și 45 de minute cu o singură pauză de 15 minute, deci ați depășit cu 15 minute timpul de conducere fără pauza regulamentară.

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit OG nr. 37/2007; înainte să plecați mai departe trebuie să luați pauza de cel puțin 30 de minute.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

O deficiență periculoasă (discurile de frână fisurate) înseamnă un risc direct și imediat pentru siguranța rutieră. Pe lângă amendă, vehiculul nu mai are voie să circule până când defecțiunea este remediată; în anumite condiții poate fi lăsat să ajungă, pe un traseu stabilit, până la cel mai apropiat atelier unde se repară (controlul tehnic în trafic, Directiva 2014/47/UE).

Utilizarea vehiculului cu o deficiență majoră (uzură neuniformă pronunțată a anvelopelor) se sancționează cu amendă. Defecțiunea trebuie remediată fără întârziere; inspectorul poate stabili condițiile în care vehiculul mai poate fi folosit până la reparație, iar după aceea poate fi cerută o nouă verificare (controlul tehnic în trafic, Directiva 2014/47/UE).

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit HG nr. 69/2012, adoptată în baza OG nr. 27/2011. Pe lângă amendă, inspectorii aplică măsura suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului, prin reținerea plăcuțelor de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare.

Copia conformă a licenței comunitare trebuie să se afle la bordul vehiculului pe toată durata transportului.

Temei: OG nr. 27/2011: art. 85 – constatarea și sancționarea încălcărilor. HG nr. 69/2012: art. 17 – reținerea plăcuțelor când lipsesc documentele de transport. Regulamentul (CE) nr. 1072/2009: art. 4 – licența comunitară. Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 39 – documentele de la bord, marfă contra cost.

De exemplu:

• copia conformă a licenței comunitare pentru transportul de persoane;
• foaia de parcurs, completată înainte de plecare, cu lista pasagerilor;
• copia contractului de leasing, care dovedește dreptul operatorului de a folosi autocarul;
• cardul de calificare a conducătorului auto (atestatul CPI sau CPC);
• documentul care dovedește că sunteți angajatul operatorului;
• cardul tahografic și înregistrările din ultimele 56 de zile.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 1073/2009: art. 12 – foaia de parcurs pentru serviciile ocazionale.

De exemplu:

• copia conformă a licenței comunitare;
• licența de traseu, cu graficul de circulație al cursei București – Bacău;
• contractul de leasing al autobuzului, în original sau în copie conformă;
• asigurarea pentru persoanele transportate și bagajele acestora, în copie;
• certificatul de competență profesională al conducătorului auto (cardul de calificare, cu codul 95);
• legitimațiile de călătorie care se eliberează pasagerilor.

Temei: Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 51 – documentele de la bord, persoane contra cost; art. 53 – serviciile regulate prin rețeaua de mobilitate rutieră; art. 134 – obligațiile operatorilor de transport.

La serviciile regulate, documentul de transport este licența de traseu, eliberată de ARR pentru fiecare cursă și însoțită de graficul de circulație. Ea se află la bordul autobuzului pe toată durata transportului, împreună cu copia conformă a licenței comunitare.

Fiecare pasager călătorește pe baza unei legitimații de călătorie (bilet sau abonament), iar locurile în picioare nu se folosesc: se transportă cel mult 30 de persoane, câte locuri pe scaune are autobuzul.

Temei: Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 51 – documentele de la bord, persoane contra cost; art. 53 – serviciile regulate prin rețeaua de mobilitate rutieră. OG nr. 27/2011: art. 39 – interzicerea transportului peste numărul de locuri; art. 41 – legitimațiile de călătorie.

Documentul de transport este documentul de control eliberat de ARR (carnetul cu foi de parcurs). Foaia de parcurs se completează în două exemplare înainte de plecare, iar originalul stă la bordul autocarului pe toată durata transportului.

Justificare: cursa București – Gura Humorului este un serviciu ocazional în trafic național, care se efectuează numai pe baza documentului de control. Copia foii rămâne în carnetul păstrat la sediul operatorului. La bord se mai află, printre altele, copia conformă a licenței comunitare și comanda sau contractul cu beneficiarul.

Temei: OG nr. 27/2011: art. 43 – serviciile ocazionale, pe bază de document de transport. Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 75 – serviciile ocazionale, pe bază de document de transport; art. 51 – documentele de la bord, persoane contra cost; art. 77 – documentele de la bord, servicii ocazionale.

Documentul de transport este foaia de parcurs, completată de operator înainte de plecare, care cuprinde și lista pasagerilor. Ea trebuie să se afle la bordul vehiculului pe toată durata călătoriei și se prezintă la control.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 1073/2009: art. 12 – foaia de parcurs pentru serviciile ocazionale.

Documentul de transport este documentul de control INTERBUS, adică foaia de parcurs completată pentru această călătorie. Turcia este parte la Acordul INTERBUS.

Justificare: transportul ocazional între România și un stat din afara Uniunii Europene se face pe baza documentelor prevăzute de Acordul INTERBUS, eliberate de ARR. Pentru un serviciu neliberalizat este nevoie și de o autorizație. La bord se află și copia conformă a licenței comunitare.

Temei: OG nr. 27/2011: art. 45 – serviciile ocazionale internaționale. Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 101 – documentul pentru serviciile ocazionale internaționale.

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit HG nr. 69/2012, adoptată în baza OG nr. 27/2011. Pe lângă amendă, inspectorii aplică măsura suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului, prin reținerea plăcuțelor de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare.

Documentul de transport cerut este documentul de control: în trafic național, carnetul cu foi de parcurs eliberat de ARR; în trafic internațional în Uniunea Europeană, foaia de parcurs prevăzută de regulamentul european; spre state din afara Uniunii, documentul de control INTERBUS.

Temei: OG nr. 27/2011: art. 85 – constatarea și sancționarea încălcărilor. HG nr. 69/2012: art. 17 – reținerea plăcuțelor când lipsesc documentele de transport. Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 75 – serviciile ocazionale, pe bază de document de transport; art. 101 – documentul pentru serviciile ocazionale internaționale. Regulamentul (CE) nr. 1073/2009: art. 12 – foaia de parcurs pentru serviciile ocazionale.

Documentul de transport este foaia de parcurs, completată înainte de plecare, cu lista pasagerilor, aflată la bordul vehiculului pe toată durata călătoriei.

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit HG nr. 69/2012, adoptată în baza OG nr. 27/2011. Pe lângă amendă, inspectorii aplică măsura suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului, prin reținerea plăcuțelor de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 1073/2009: art. 12 – foaia de parcurs pentru serviciile ocazionale. Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 101 – documentul pentru serviciile ocazionale internaționale. OG nr. 27/2011: art. 85 – constatarea și sancționarea încălcărilor. HG nr. 69/2012: art. 17 – reținerea plăcuțelor când lipsesc documentele de transport.

De exemplu:

• îmbarcați doar persoanele din grupul înscris în lista pasagerilor din foaia de parcurs, fără să luați alți pasageri pe traseu;
• respectați itinerarul și programul stabilite prin contract sau comandă;
• verificați așezarea bagajelor și informați pasagerii că trebuie să poarte centura de siguranță;
• aveți la bord foaia de parcurs completată și o prezentați la control.

De exemplu:

• îmbarcați și debarcați pasagerii doar în stațiile prevăzute în graficul de circulație;
• respectați orele din graficul de circulație și traseul din licența de traseu;
• verificați sau eliberați legitimațiile de călătorie și tichetele de bagaje;
• informați pasagerii despre obligația de a purta centura de siguranță și nu depășiți numărul de locuri al autobuzului.

Documentul de transport este tabelul cu numele persoanelor transportate, semnat și ștampilat de reprezentantul legal al întreprinderii. La bord trebuie să se afle și copia conformă a certificatului de transport în cont propriu.

Justificare: În transportul în cont propriu, conducătorul auto transportă doar angajații întreprinderii nominalizați în tabel.

Temei: Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 80 – transportul de persoane în cont propriu; art. 135 – obligațiile conducătorilor auto.

La bordul autobuzului trebuie să se afle:

• copia conformă a certificatului de transport în cont propriu;
• documentul de transport: tabelul cu numele salariaților transportați, semnat și ștampilat de reprezentantul legal al întreprinderii;
• contractul de leasing, în original sau în copie conformă cu originalul;
• asigurarea pentru persoanele transportate și bagajele acestora, în copie;
• certificatul de competență profesională al conducătorului auto, valabil pentru transportul de persoane;
• actul care dovedește dreptul de muncă în România, dacă conducătorul auto nu este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene.

Justificare: Excursia organizată de angajator pentru proprii salariați este transport în cont propriu: se transportă doar angajații din tabel, care își dovedesc calitatea cu legitimația de serviciu.

Temei: Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 80 – transportul de persoane în cont propriu; art. 81 – documentele de la bord, persoane în cont propriu; art. 135 – obligațiile conducătorilor auto.

Puteți îmbarca 28 de pasageri: cei 20 pentru Focșani și cei 8 pentru Buzău.

Justificare: la serviciile regulate pasagerii se îmbarcă și se debarcă doar în stațiile prevăzute în graficul de circulație (București, Buzău, Focșani). Râmnicu Sărat nu este stație pe traseu, deci pasagerii pentru Râmnicu Sărat nu pot fi îmbarcați.

Puteți îmbarca 25 de pasageri, cei pentru Sibiu.

Justificare: graficul de circulație nu prevede stații pe traseu, deci pasagerii nu pot fi debarcați la Pitești sau la Râmnicu Vâlcea. Cei 25 de pasageri încap pe cele 30 de locuri pe scaune.

Puteți îmbarca cel mult 30 de pasageri, numai pentru Bacău, Buzău și Râmnicu Sărat, de exemplu 15 pentru Bacău, 10 pentru Buzău și 5 pentru Râmnicu Sărat. Pasagerii pentru Focșani nu pot fi îmbarcați.

Justificare: la serviciile regulate se transportă persoane doar în limita locurilor pe scaune din certificatul de înmatriculare, deci cele 10 locuri în picioare nu se folosesc. Conducătorul auto oprește doar în stațiile din graficul de circulație, iar Focșani nu este stație a cursei.

Pasagerii pentru stațiile cursei sunt 35, mai mulți decât cele 30 de locuri, deci 5 dintre ei rămân în stație. Autobuzul luat în leasing poate fi folosit, cu contractul de leasing la bord, în original sau în copie conformă.

Temei: OG nr. 27/2011: art. 39 – interzicerea transportului peste numărul de locuri. Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 135 – obligațiile conducătorilor auto.

Enunțul publicat de ARR nu precizează traseul, stațiile din graficul de circulație și numărul de locuri ale autobuzului, așa că numărul exact depinde de aceste date. Regula este:

• îmbarcați numai pasagerii care coboară în stațiile prevăzute în graficul de circulație al cursei;
• îmbarcați cel mult atâția pasageri câte locuri pe scaune are autobuzul, iar ceilalți rămân în stație.

De exemplu, pe o cursă București – Târgu Mureș cu stații la Brașov și Sighișoara, cu un autobuz de 40 de locuri pe scaune, îmbarcați 37 de pasageri: 18 pentru Târgu Mureș, 10 pentru Brașov și 9 pentru Sighișoara. Cei 3 pasageri pentru Sinaia rămân în stație dacă Sinaia nu este stație a cursei.

Temei: OG nr. 27/2011: art. 39 – interzicerea transportului peste numărul de locuri pe scaune. Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 135 – obligațiile conducătorilor auto.

Refuzați să-i transportați.

Justificare: un serviciu ocazional transportă doar grupul format dinainte, înscris în lista pasagerilor din foaia de parcurs. Îmbarcarea pe traseu a unor persoane din afara grupului, chiar cu bilete și cu locuri libere, ar transforma cursa într-un serviciu regulat neautorizat.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 1073/2009: art. 2 – definiții.

Pasagerii pot fi informați, de exemplu:

• verbal, de conducătorul auto, de ghid sau de șeful grupului, înainte de plecare;
• prin pictograme sau etichete aplicate la fiecare loc;
• prin mijloace audio-video (anunțuri sau filme de siguranță) la începutul călătoriei.

Distanța de oprire este suma a două distanțe:

• distanța de reacție, parcursă din momentul în care percepeți pericolul până când începeți să frânați;
• distanța de frânare, parcursă din momentul în care frânele încep să acționeze până la oprirea vehiculului.

De exemplu:

• viteza mare;
• masa mare a vehiculului încărcat;
• carosabilul ud, cu zăpadă, gheață, noroi sau frunze;
• panta la vale;
• anvelopele uzate sau cu presiune necorespunzătoare;
• frânele uzate, supraîncălzite sau dereglate.

De exemplu:

• viteza de deplasare;
• starea carosabilului (ud, înghețat, acoperit cu zăpadă, noroi sau pietriș);
• panta la vale a drumului;
• masa încărcăturii și modul de repartizare a ei.

Distanța de frânare depinde de:

• viteza vehiculului (crește cu pătratul vitezei);
• masa vehiculului și a încărcăturii;
• aderența dintre anvelope și carosabil (starea drumului și a anvelopelor);
• panta drumului;
• starea tehnică a sistemului de frânare și existența ABS.

De exemplu:

• aderența scade, deci distanța de frânare crește;
• apa ridicată de roțile vehiculului din față reduce vizibilitatea;
• pe stratul de apă poate apărea acvaplanarea, când roțile pierd contactul cu carosabilul;
• imediat după ploaie, apa amestecată cu praf, ulei și cauciuc face carosabilul foarte alunecos.

De exemplu:

• intrarea în curbă cu viteză prea mare;
• frânarea puternică în curbă;
• accelerarea bruscă sau schimbarea treptei în curbă;
• mișcările bruște de volan;
• încărcătura cu centrul de greutate sus, prost repartizată sau nearimată;
• carosabilul alunecos și anvelopele uzate.

De exemplu:

• accelerați și frânați lin, anticipând traficul;
• intrați în curbe și în sensurile giratorii cu viteză redusă, fără mișcări bruște de volan;
• păstrați distanța de siguranță și o viteză adaptată drumului;
• opriți complet în stații și porniți doar după ce pasagerii s-au așezat și ușile sunt închise;
• respectați pauzele și odihna, ca să nu conduceți obosit.

De exemplu:

• intrarea în curbă cu viteză prea mare;
• frânarea puternică în curbă;
• accelerarea bruscă sau schimbarea treptei în curbă;
• mișcările bruște de volan;
• bagajele grele așezate sus, pe portbagajul de deasupra, care ridică centrul de greutate;
• carosabilul alunecos și anvelopele uzate.

De exemplu:

• odihna suficientă, cu somn regulat înainte de cursă;
• alimentația echilibrată, cu mese ușoare și regulate, și hidratarea;
• mișcarea fizică regulată;
• evitarea completă a alcoolului și a drogurilor, iar medicamentele doar cu avizul medicului;
• controlul stresului și rezolvarea problemelor personale înainte de plecare;
• controalele medicale periodice.

De exemplu:

• respectarea regulilor de circulație și o conducere preventivă, politicoasă față de ceilalți participanți la trafic;
• ținuta îngrijită și o atitudine politicoasă cu clienții și cu autoritățile;
• punctualitatea, grija pentru marfă și pentru vehicul și păstrarea vehiculului curat.

De exemplu:

• conducerea pe timp de noapte, mai ales între orele 2 și 6, și după-amiaza devreme;
• drumurile lungi și monotone, de exemplu pe autostradă;
• căldura și aerul neventilat din cabină;
• conducerea după o masă bogată sau fără odihnă suficientă.

Oboseala:

• mărește timpul de reacție;
• scade atenția și concentrarea;
• reduce capacitatea de a aprecia distanțele și vitezele;
• provoacă microsomnul (adormirea pentru câteva secunde la volan);
• mărește iritabilitatea și tendința de a lua decizii greșite.

Factorul uman, adică erorile conducătorilor auto și ale celorlalți participanți la trafic. Dintre cei trei factori (omul, vehiculul și drumul), el este implicat în marea majoritate a accidentelor.

La tamponările frontale (din față), mai ales între vehicule care circulă din sensuri opuse, pentru că vitezele lor se adună la impact.

În medie, aproximativ 20% din accidentele rutiere din Europa sunt cauzate de oboseală, procentul fiind mai mare pe autostrăzi și pe timp de noapte.

Timpul de reacție este intervalul dintre momentul în care conducătorul percepe un pericol și momentul în care începe să acționeze (de exemplu, apasă pedala de frână). În acest timp vehiculul continuă să meargă cu aceeași viteză, deci parcurge distanța de reacție.

De exemplu:

• oboseala și somnolența;
• neatenția și distragerea atenției (telefon, conversații, aparate);
• starea emoțională și stresul;
• vârsta și lipsa de experiență;
• starea de sănătate.

Alcoolul:

• mărește timpul de reacție;
• reduce atenția, câmpul vizual și aprecierea distanțelor și a vitezelor;
• dă o încredere falsă în propriile capacități, ceea ce duce la asumarea de riscuri;
• afectează coordonarea mișcărilor.

De exemplu, problemele familiale distrag atenția de la trafic, pentru că vă gândiți la ele, și duc la iritabilitate și nervozitate, deci la reacții greșite sau agresive.

De exemplu:

• boli cardiovasculare, digestive și ale coloanei;
• tulburări de somn, epuizare și depresie;
• risc mai mare de accidente, absenteism și plecarea din firmă, cu costuri pentru întreprindere și efecte asupra vieții de familie.

De exemplu:

• planificați cursa din timp (traseu, locuri de oprire, timp de rezervă pentru întârzieri);
• respectați pauzele și perioadele de odihnă;
• conduceți preventiv și calm, fără să răspundeți provocărilor din trafic;
• informați-vă despre trafic și vreme înainte de plecare, ca să evitați situațiile neprevăzute.

De exemplu:

• folosirea telefonului mobil (convorbiri ținând telefonul în mână, mesaje);
• reglarea radioului, a navigației sau a altor aparate în mers;
• mâncatul, băutul sau fumatul la volan;
• privirea prelungită în afara drumului (reclame, peisaje, incidente).

De exemplu:

• somnolență;
• reacții mai lente și scăderea atenției;
• amețeli și tulburări de vedere;
• modificări ale stării de spirit (agitație sau, dimpotrivă, apatie).

De exemplu:

• oboseala;
• consumul de alcool, droguri sau medicamente contraindicate;
• stresul și starea emoțională;
• boala sau starea de sănătate precară.

Conducerea preventivă cuprinde, de exemplu:

• observarea permanentă a traficului și anticiparea pericolelor;
• păstrarea unei distanțe de siguranță și a unei viteze adaptate;
• pregătirea unei soluții de evitare pentru fiecare situație;
• comunicarea clară cu ceilalți (semnalizare din timp, contact vizual).

Pietonii (mai ales copiii și vârstnicii), bicicliștii și motocicliștii (inclusiv utilizatorii de trotinete electrice).

De exemplu:

• respectați limitele de viteză și adaptați viteza la drum, trafic și vreme;
• păstrați distanța de siguranță față de vehiculul din față;
• anticipați acțiunile celorlalți participanți la trafic;
• semnalizați din timp și vă asigurați înaintea fiecărei manevre, inclusiv în unghiul mort;
• respectați timpii de conducere și de odihnă și nu conduceți obosit.

De exemplu:

• risc mult mai mare de accidente și conflicte în trafic;
• consum mai mare de combustibil și uzura accelerată a frânelor, anvelopelor și transmisiei;
• stres și oboseală mai mari pentru conducător, precum și sancțiuni și o imagine proastă pentru firmă.

De exemplu:

• circulă foarte aproape de vehiculul din față;
• depășește periculos și schimbă des banda, fără semnalizare;
• folosește excesiv claxonul și luminile;
• accelerează și frânează brusc;
• nu respectă prioritatea și semafoarele;
• gesticulează sau provoacă ceilalți participanți la trafic.

De exemplu:

• respectați ceilalți participanți la trafic și le acordați prioritate când situația o cere, chiar dacă aveți prioritate;
• nu răspundeți provocărilor și comportamentelor agresive;
• comunicați clar intențiile, prin semnalizare din timp, și sunteți previzibil.

De exemplu:

• starea și tipul drumului (curbe, pante, îngustări, denivelări);
• condițiile meteo și vizibilitatea (ploaie, ceață, zăpadă, noapte);
• intensitatea traficului și prezența pietonilor și a bicicliștilor;
• masa și natura încărcăturii;
• limitele de viteză și semnalizarea.

Forța centrifugă este direct proporțională cu pătratul vitezei (F = m · v² / r), deci crește foarte repede cu viteza. La dublarea vitezei cu care parcurgeți virajul, forța centrifugă crește de patru ori.

De exemplu:

• vehiculul este împins spre exteriorul curbei și poate intra pe sensul opus, cu risc de coliziune frontală;
• vehiculul poate derapa sau, cu centrul de greutate sus, se poate răsturna.

De exemplu:

• presiunea timpului (întârzieri, termene de livrare strânse);
• drumul bun, liber și cunoscut, care dă o falsă siguranță;
• oboseala și dorința de a ajunge mai repede acasă;
• vehiculul gol, care pare mai ușor de condus.

Pentru roata din dreapta a punții spate (roata din interiorul virajului). Ea are o traiectorie mai strânsă decât roțile din față și „taie” colțul, deci poate lovi bordura, stâlpii, pietonii sau bicicliștii aflați la colț. Urmăriți-o în oglinzi pe tot virajul.

Un centru de greutate aflat sus mărește riscul de răsturnare în curbe: forța centrifugă acționează asupra centrului de greutate, iar cu cât acesta este mai sus, cu atât momentul de răsturnare este mai mare. Viteza la care vehiculul se poate răsturna este mai mică, deci în curbe trebuie redusă viteza.

De exemplu:

• distanța de frânare crește, iar frânele se supraîncălzesc mai repede;
• stabilitatea scade, cu risc de răsturnare în curbe, iar anvelopele, suspensia și direcția sunt suprasolicitate, deci se pot defecta.

Dotarea obligatorie pentru circulația pe drumurile publice cuprinde trusa medicală de prim ajutor, două triunghiuri reflectorizante și stingătorul de incendiu, toate omologate și în termen de valabilitate.

În plus, la un autocamion verificați, de exemplu:

• vesta reflectorizantă, obligatorie în multe state prin care circulați;
• calele pentru roți și lanterna;
• lanțurile antiderapante, pe timp de iarnă.

Temei: OUG nr. 195/2002: art. 8 – dotările obligatorii ale vehiculului.

Da. Pentru a preveni ascunderea în vehicul a migranților ilegali sau a mărfurilor interzise, verificați vehiculul și încărcătura:

• înainte de plecare și după încărcare, apoi sigilați sau încuiați spațiul de marfă;
• după fiecare oprire (pauze, odihnă, alimentare), mai ales când ați lăsat vehiculul nesupravegheat;
• înaintea trecerii frontierei și la sosirea la destinație.

Verificați prelata, sigiliile, ușile, spațiile de sub șasiu și cabina.

Da. Verificați vehiculul înainte de plecare, după fiecare oprire în care l-ați lăsat nesupravegheat și înaintea trecerii frontierei.

De exemplu, verificați:

• cutiile de bagaje și bagajele fără proprietar;
• toaleta, spațiile de sub scaune și compartimentele de depozitare din interior;
• compartimentul motorului și spațiile de sub șasiu, unde se pot ascunde persoane sau mărfuri interzise.

În ordine:

• reglați scaunul: distanța față de pedale (să puteți apăsa complet ambreiajul cu piciorul ușor îndoit), apoi înălțimea;
• reglați spătarul, ca încheieturile mâinilor să ajungă pe partea de sus a volanului cu umerii lipiți de spătar;
• reglați volanul (înălțime și distanță), dacă se poate;
• reglați tetiera, la nivelul părții de sus a capului;
• reglați oglinzile;
• puneți centura de siguranță.

Pe termen lung pot apărea dureri și afecțiuni ale coloanei vertebrale (lombare și cervicale), dureri de umeri și de încheieturi și tulburări de circulație la nivelul picioarelor.

Mâinile se țin pe volan în poziția „ora 9 și un sfert” (la ora 9 și la ora 3).

Argument: această poziție dă cel mai bun control al volanului și permite manevre rapide în ambele părți, iar la declanșarea airbagului brațele nu sunt în calea lui.

De exemplu:

• spatele sprijinit pe spătar, fără să vă aplecați spre volan;
• ambele mâini pe volan, în poziția „ora 9 și un sfert”, cu brațele ușor îndoite;
• picioarele ușor îndoite, cu posibilitatea de a apăsa complet pedalele;
• centura de siguranță pusă corect, peste umăr și peste bazin.

De exemplu:

• oboseala și somnolența;
• starea emoțională și stresul;
• vârsta și lipsa de experiență;
• starea de sănătate (boli, deficiențe de vedere sau de auz).

ARR nu indică sursa cifrei, iar statisticile oficiale (Poliția Română, Comisia Europeană) nu o publică sub forma „de atâtea ori”, așa că nu dăm un număr pe care nu îl putem verifica.

Ce se știe sigur: riscul de accident este cel mai mare în primul an după obținerea permisului și scade pe măsură ce conducătorul capătă experiență. De aceea, în primul an de la obținerea permisului, viteza maximă admisă în afara localităților este cu 20 km/h mai mică decât pentru ceilalți conducători.

Temei: OUG nr. 195/2002: art. 50 – vitezele maxime în afara localităților, inclusiv pentru conducătorii cu mai puțin de un an de practică.