Studii de caz CPI – transport marfă

Mai puteți conduce 7 ore și 15 minute. Prima odihnă zilnică este redusă, de 9 ore: luni de la 21:00 până marți la 6:00.

Justificare: ziua de lucru începe luni la 6:00, iar până marți la 6:00 trebuie încheiată odihna zilnică. Fiind prima zi după repausul săptămânal, aveți voie la odihnă redusă de 9 ore (de cel mult 3 ori între două repausuri săptămânale), deci o începeți cel târziu la 21:00.

Rămâne pentru condus intervalul 13:00–21:00 (8 ore), din care scădeți pauza de 45 de minute obligatorie după 4 ore și 30 de minute: 13:00–17:30 conducere, 17:30–18:15 pauză, 18:15–21:00 conducere. Cu ora condusă dimineață, totalul zilei este de 8 ore și 15 minute, sub limita de 9 ore.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 4 – definiții.

Mai puteți conduce 6 ore și 15 minute. Prima odihnă zilnică este redusă, de 9 ore: luni de la 21:00 până marți la 6:00.

Justificare: programul începe luni la 6:00, deci odihna zilnică redusă de 9 ore trebuie să înceapă cel târziu la 21:00. Pauza de 13:00–14:00 este mai lungă de 45 de minute, așa că după ea începeți o nouă perioadă de 4 ore și 30 de minute: 14:00–18:30 conducere, 18:30–19:15 pauză, 19:15–21:00 conducere.

Cu cele 3 ore conduse dimineață, totalul zilei ajunge la 9 ore și 15 minute, deci folosiți una dintre cele două prelungiri la 10 ore permise într-o săptămână. Fără prelungire, după plecare ați mai putea conduce doar 6 ore.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6 – timpul de conducere.

Mai puteți conduce 4 ore. Prima odihnă zilnică este redusă, de 9 ore: luni de la 21:00 până marți la 6:00.

Justificare: ziua de lucru începe luni la 6:00, deci odihna zilnică redusă trebuie să înceapă cel târziu la 21:00. Între plecarea de la 17:00 și ora 21:00 rămân 4 ore de condus; nu aveți nevoie de pauză, pentru că nu ajungeți la 4 ore și 30 de minute de conducere, iar pauza de la 12:00–13:00 a încheiat perioada condusă dimineață.

Totalul zilei este de 8 ore de conducere (4 dimineața și 4 după plecare), sub limita de 9 ore.

Mai puteți conduce 6 ore și 15 minute. Prima odihnă zilnică este redusă, de 9 ore: luni de la 22:00 până marți la 7:00.

Justificare: ziua de lucru începe luni la 7:00, deci până marți la 7:00 trebuie încheiată odihna zilnică; cea redusă, de 9 ore, începe cel târziu la 22:00. De la plecarea de la 15:00 rămân 7 ore, din care scădeți pauza de 45 de minute: 15:00–19:30 conducere, 19:30–20:15 pauză, 20:15–22:00 conducere.

Cu ora condusă dimineață, totalul zilei este de 7 ore și 15 minute, sub limita de 9 ore.

Mai puteți conduce 7 ore și 15 minute. Prima odihnă zilnică este normală, de 11 ore: joi de la 19:00 până vineri la 6:00.

Justificare: ați folosit deja cele 3 odihne zilnice reduse permise între două repausuri săptămânale, deci acum odihna trebuie să fie de cel puțin 11 ore. Ziua de lucru începe joi la 6:00, așa că odihna începe cel târziu la 19:00.

De la plecarea de la 11:00 rămân 8 ore: 11:00–15:30 conducere, 15:30–16:15 pauză de 45 de minute, 16:15–19:00 conducere. Cu ora condusă dimineață, totalul zilei este de 8 ore și 15 minute.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal.

Mai puteți conduce 6 ore și 15 minute. Prima odihnă zilnică este normală, de 11 ore: joi de la 19:00 până vineri la 6:00.

Justificare: cele 3 odihne zilnice reduse permise între două repausuri săptămânale au fost folosite, deci odihna trebuie să aibă cel puțin 11 ore și să se încheie până vineri la 6:00, la 24 de ore de la începerea programului.

De la plecarea de la 12:00 rămân 7 ore: 12:00–16:30 conducere, 16:30–17:15 pauză de 45 de minute, 17:15–19:00 conducere.

Mai puteți conduce 4 ore și 30 de minute, apoi vă opriți și începeți odihna zilnică normală, de 11 ore, cel târziu la 19:00 (de exemplu 18:30–5:30 sau 19:00–6:00).

Justificare: după cele 3 odihne zilnice reduse, odihna trebuie să fie de cel puțin 11 ore și să se încheie până vineri la 6:00, deci începe cel târziu joi la 19:00. De la 14:00 la 19:00 sunt 5 ore, dar după 4 ore și 30 de minute de conducere (la 18:30) ar trebui o pauză de 45 de minute, care ar trece de ora 19:00. Activitățile de dimineață nu au fost conducere, deci limita zilnică de 9 ore nu este atinsă.

Mai puteți conduce 4 ore. Prima odihnă zilnică este normală, de 11 ore: joi de la 19:00 până vineri la 6:00.

Justificare: după cele 3 odihne zilnice reduse, odihna trebuie să fie de cel puțin 11 ore și să se încheie până vineri la 6:00. Între 15:00 și 19:00 rămân 4 ore de condus, fără să fie nevoie de pauză. Cele 4 ore conduse dimineață au fost urmate de pauza de 2 ore (13:00–15:00), deci perioada de 4 ore și 30 de minute începe din nou la plecare. Totalul zilei este de 8 ore de conducere, sub limita de 9 ore.

Împreună mai puteți conduce 14 ore și trebuie să vă opriți cel târziu marți la 4:00, pentru odihna de cel puțin 9 ore (4:00–13:00).

Justificare: la conducerea în echipaj, fiecare conducător trebuie să fi efectuat o nouă odihnă zilnică de cel puțin 9 ore în 30 de ore de la sfârșitul odihnei anterioare. Programul începe luni la 7:00, deci odihna începe cel târziu marți la 4:00.

De la plecarea de la 14:00 până marți la 4:00 sunt 14 ore, pe care le împărțiți (de exemplu câte 7 ore fiecare), astfel încât niciunul să nu depășească 9 ore pe zi (10 ore, dacă folosește o prelungire). Pauza de 45 de minute o poate lua în vehicul cel care nu conduce.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal; art. 7 – pauzele.

Împreună mai puteți conduce 9 ore și trebuie să vă opriți cel târziu marți la 3:00, pentru odihna de cel puțin 9 ore (3:00–12:00).

Justificare: la conducerea în echipaj, odihna zilnică de cel puțin 9 ore trebuie efectuată în 30 de ore de la sfârșitul odihnei anterioare. Programul începe luni la 6:00, deci odihna începe cel târziu marți la 3:00, iar între plecarea de la 18:00 și ora 3:00 rămân 9 ore de condus, împărțite între cei doi conducători.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal.

Mai puteți conduce 8 ore după plecare și vă opriți luni la 20:30.

Justificare: fiind prima zi după repausul săptămânal, puteți prelungi conducerea zilnică la 10 ore. Ați condus deja 2 ore (7:00–9:00), iar încărcarea nu este pauză, deci după plecare mai aveți 2 ore și 30 de minute până la prima pauză: 11:00–13:30 conducere, 13:30–14:15 pauză, 14:15–18:45 conducere, 18:45–19:30 pauză, 19:30–20:30 conducere.

Odihna începe la 20:30: până marți la 7:00, când se împlinesc 24 de ore de la începutul zilei, intră în ea 10 ore și 30 de minute, deci contează ca odihnă zilnică redusă, permisă după repausul săptămânal.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal.

Vă opriți cel mai târziu luni la 19:30 și efectuați odihna zilnică de luni de la 19:30 până marți la 6:30 (11 ore).

Justificare: după repausul săptămânal puteți prelungi conducerea zilnică la 10 ore (de cel mult două ori pe săptămână). De la 8:00: 4 ore și 30 de minute conducere, pauză de 45 de minute, încă 4 ore și 30 de minute, a doua pauză de 45 de minute și ultima oră de conducere, deci 10 ore de condus și 1 oră și 30 de minute de pauze. Odihna se încheie înainte de marți la 8:00, adică în 24 de ore de la începutul zilei de lucru.

Vă opriți cel mai târziu joi la 18:00 și efectuați odihna zilnică normală de joi de la 18:00 până vineri la 5:00 (11 ore).

Justificare: ați folosit deja ambele prelungiri la 10 ore și toate cele 3 odihne reduse, deci azi puteți conduce cel mult 9 ore, iar odihna trebuie să fie de cel puțin 11 ore. De la 8:15: 4 ore și 30 de minute conducere (până la 12:45), pauză de 45 de minute (până la 13:30), încă 4 ore și 30 de minute (până la 18:00).

Efectuați odihna zilnică normală de miercuri de la 20:00 până joi la 7:00.

Justificare: 10 ore de conducere înseamnă o prelungire a conducerii zilnice (permisă de cel mult două ori pe săptămână) și două pauze de 45 de minute: 7:00–11:30 conducere, 11:30–12:15 pauză, 12:15–16:45 conducere, 16:45–17:30 pauză, 17:30–18:30 conducere. Descărcarea durează până la 20:00, iar cele 11 ore de odihnă se încheie joi la 7:00, exact la 24 de ore de la începutul zilei de lucru.

Efectuați odihna zilnică normală de marți de la 21:00 până miercuri la 8:00.

Justificare: 10 ore de conducere cer o prelungire a conducerii zilnice și două pauze de 45 de minute: 8:30–13:00 conducere, 13:00–13:45 pauză, 13:45–18:15 conducere, 18:15–19:00 pauză, 19:00–20:00 conducere. Descărcarea ține până la 21:00, iar odihna de 11 ore se încheie miercuri la 8:00, înainte de împlinirea celor 24 de ore (8:30).

Ajungeți la Suceava luni la 19:30.

Justificare: 500 km cu 50 km/h înseamnă 10 ore de conducere, deci folosiți una dintre cele două prelungiri la 10 ore permise pe săptămână. Pe drum luați două pauze de 45 de minute, după fiecare 4 ore și 30 de minute de conducere: 8:00 + 10 ore + 1 oră și 30 de minute = 19:30.

Ajungeți la Cluj-Napoca luni la 19:45.

Justificare: 450 km cu 50 km/h înseamnă 9 ore de conducere, adică exact limita zilnică. După primele 4 ore și 30 de minute luați o pauză de 45 de minute, apoi mai conduceți 4 ore și 30 de minute: 10:00 + 9 ore + 45 de minute = 19:45.

Ajungeți la Târgu Mureș luni la 15:45.

Justificare: 350 km cu 50 km/h înseamnă 7 ore de conducere. După 4 ore și 30 de minute luați pauza de 45 de minute, apoi mai conduceți 2 ore și 30 de minute: 8:00 + 7 ore + 45 de minute = 15:45.

După încă 1 oră și 30 de minute de conducere trebuie să luați o pauză de cel puțin 30 de minute.

Justificare: pauza de 45 de minute poate fi împărțită în două părți, prima de cel puțin 15 minute și a doua de cel puțin 30 de minute. Pauza de 30 de minute de la Sibiu contează ca primă parte, iar a doua trebuie luată până ajungeți la 4 ore și 30 de minute de conducere în total (3 ore + 1 oră și 30 de minute).

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

După încă 2 ore de conducere trebuie să luați o pauză de cel puțin 30 de minute.

Justificare: pauza de 40 de minute este mai scurtă de 45 de minute, deci contează doar ca primă parte a pauzei împărțite (cel puțin 15 minute). A doua parte, de cel puțin 30 de minute, trebuie luată până ajungeți la 4 ore și 30 de minute de conducere în total (2 ore și 30 de minute + 2 ore).

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

Da. Ați condus 5 ore fără întrerupere (8:00–13:00), deși după 4 ore și 30 de minute de conducere erați obligat să luați o pauză de cel puțin 45 de minute.

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit OG nr. 37/2007; pentru a continua drumul trebuie să luați mai întâi pauza obligatorie.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

Da. Pauza de 15 minute este doar prima parte a pauzei împărțite; a doua parte, de cel puțin 30 de minute, trebuia luată până la 4 ore și 30 de minute de conducere, adică la 11:45. Ați condus în total 4 ore și 45 de minute cu o singură pauză de 15 minute, deci ați depășit cu 15 minute timpul de conducere fără pauza regulamentară.

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit OG nr. 37/2007; înainte să plecați mai departe trebuie să luați pauza de cel puțin 30 de minute.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

A doua pauză trebuie să aibă cel puțin 30 de minute.

Justificare: pauza de 45 de minute poate fi înlocuită cu o pauză de cel puțin 15 minute urmată de una de cel puțin 30 de minute, repartizate în cele 4 ore și 30 de minute de conducere. Pauza de 25 de minute contează ca prima parte, pentru că are cel puțin 15 minute.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

Vă opriți joi la 16:45, iar odihna zilnică este normală, de 11 ore: joi de la 16:45 până vineri la 3:45.

Justificare: ați folosit deja cele două prelungiri la 10 ore și cele 3 odihne reduse (o odihnă de 10 ore este tot redusă, pentru că are sub 11 ore). Azi puteți conduce cel mult 9 ore: 7:00–11:30 conducere, 11:30–12:15 pauză de 45 de minute, 12:15–16:45 conducere.

Trebuie compensate 15 ore (45 de ore minus 30), luate într-o singură tranșă, până la sfârșitul celei de-a treia săptămâni care urmează săptămânii cu repausul redus.

Justificare: repausul săptămânal normal are cel puțin 45 de ore, iar cel redus cel puțin 24 de ore. Compensarea se atașează unei alte perioade de odihnă de cel puțin 9 ore.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal.

În săptămâna următoare repausul săptămânal trebuie să fie normal, de cel puțin 45 de ore.

Justificare: în oricare două săptămâni consecutive trebuie să aveți două repausuri săptămânale normale sau unul normal și unul redus, de cel puțin 24 de ore. În plus, cele 21 de ore cu care ați redus repausul se compensează într-o singură tranșă până la sfârșitul celei de-a treia săptămâni următoare.

Excepție: în transportul internațional de mărfuri puteți lua, în afara statului de stabilire, două repausuri reduse consecutive, dacă în oricare patru săptămâni consecutive aveți patru repausuri săptămânale, dintre care cel puțin două normale.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 8 – odihna zilnică și repausul săptămânal.

Pentru a conduce încă o oră (10 ore pe zi) trebuie să nu fi folosit deja cele două prelungiri permise în săptămâna respectivă, să luați pauzele de 45 de minute după fiecare 4 ore și 30 de minute de conducere și să încheiați odihna zilnică în 24 de ore de la începutul zilei de lucru.

La schimbarea autovehiculului cu tahograf analogic luați diagrama cu dumneavoastră și o folosiți în al doilea autovehicul (dacă diagrama este compatibilă cu acel tahograf; altfel folosiți una nouă și le păstrați pe amândouă). Pe diagramă notați numărul de înmatriculare al celui de-al doilea vehicul, ora schimbării și kilometrajul la sfârșitul utilizării primului vehicul și la preluarea celui de-al doilea.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6–8 – conducerea, pauzele și odihna. Regulamentul (UE) nr. 165/2014: art. 34 – folosirea foilor și a cardurilor.

Da. Timpul în care ați condus autoutilitara pentru un transport comercial, deși ea nu intră sub incidența regulamentului, se înregistrează ca alte activități.

La 11:00, când introduceți cardul în tahograful digital al autocamionului, folosiți introducerea manuală și înregistrați intervalul 8:00–11:00 ca alte activități, cu simbolul ciocanelor încrucișate.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6 – timpul de conducere.

Cel mult 36 de ore.

Justificare: în oricare două săptămâni consecutive nu puteți conduce mai mult de 90 de ore, iar într-o săptămână cel mult 56 de ore. 90 – 54 = 36 de ore.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6 – timpul de conducere.

S-au constatat 3 abateri:

• în a doua săptămână ați condus 58 de ore, peste limita de 56 de ore pe săptămână;
• în cele două săptămâni ați condus 98 de ore, peste limita de 90 de ore pentru două săptămâni consecutive;
• în a doua săptămână timpul de lucru a fost de 65 de ore, peste limita de 60 de ore pe săptămână.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6 – timpul de conducere. HG nr. 38/2008.

S-au constatat 3 abateri:

• în prima săptămână, 57 de ore de conducere, peste limita de 56 de ore;
• în a doua săptămână, 59 de ore, tot peste limita de 56 de ore;
• în cele două săptămâni, 116 ore, peste limita de 90 de ore pentru două săptămâni consecutive.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6 – timpul de conducere.

S-au constatat 4 abateri:

• în prima săptămână, 59 de ore de conducere, peste limita de 56 de ore;
• în prima săptămână, 65 de ore de lucru, peste limita de 60 de ore pe săptămână;
• în a doua săptămână, 57 de ore de conducere, peste limita de 56 de ore;
• în cele două săptămâni, 116 ore de conducere, peste limita de 90 de ore.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 6 – timpul de conducere. HG nr. 38/2008.

Ați săvârșit 2 abateri:

• ați condus 5 ore fără pauză (8:00–13:00), deși după 4 ore și 30 de minute erați obligat să luați o pauză de cel puțin 45 de minute;
• ați condus în ziua de joi 9 ore și 30 de minute, deși după cele două prelungiri la 10 ore din săptămână limita era de 9 ore.

Odihna este corectă: 3 ore (13:00–16:00) plus 9 ore (20:30–5:30) formează o odihnă zilnică normală împărțită, de 12 ore, permisă chiar dacă ați folosit toate odihnele reduse.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele; art. 6 – timpul de conducere; art. 4 – definiții.

Da. Pauza de 30 de minute de după primele 3 ore contează ca primă parte a pauzei împărțite, deci până la 4 ore și 30 de minute de conducere (ora 13:00) trebuia luată a doua parte, de cel puțin 30 de minute. Pauza de 15 minute este prea scurtă (ordinea 30 + 15 minute nu este permisă), așa că cele 45 de minute conduse până la 14:00 sunt peste limita de conducere fără pauza regulamentară.

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit OG nr. 37/2007; înainte să plecați mai departe trebuie să luați pauza de cel puțin 30 de minute.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

Da. Pauza de 15 minute este doar prima parte a pauzei împărțite; a doua parte, de cel puțin 30 de minute, trebuia luată până la 4 ore și 30 de minute de conducere, adică la 11:45. Ați condus în total 4 ore și 45 de minute cu o singură pauză de 15 minute, deci ați depășit cu 15 minute timpul de conducere fără pauza regulamentară.

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit OG nr. 37/2007; înainte să plecați mai departe trebuie să luați pauza de cel puțin 30 de minute.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 561/2006: art. 7 – pauzele.

O deficiență periculoasă (discurile de frână fisurate) înseamnă un risc direct și imediat pentru siguranța rutieră. Pe lângă amendă, vehiculul nu mai are voie să circule până când defecțiunea este remediată; în anumite condiții poate fi lăsat să ajungă, pe un traseu stabilit, până la cel mai apropiat atelier unde se repară (controlul tehnic în trafic, Directiva 2014/47/UE).

Utilizarea vehiculului cu o deficiență majoră (uzură neuniformă pronunțată a anvelopelor) se sancționează cu amendă. Defecțiunea trebuie remediată fără întârziere; inspectorul poate stabili condițiile în care vehiculul mai poate fi folosit până la reparație, iar după aceea poate fi cerută o nouă verificare (controlul tehnic în trafic, Directiva 2014/47/UE).

Fapta este contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit HG nr. 69/2012, adoptată în baza OG nr. 27/2011. Pe lângă amendă, inspectorii aplică măsura suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului, prin reținerea plăcuțelor de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare.

Copia conformă a licenței comunitare trebuie să se afle la bordul vehiculului pe toată durata transportului.

Temei: OG nr. 27/2011: art. 85 – constatarea și sancționarea încălcărilor. HG nr. 69/2012: art. 17 – reținerea plăcuțelor când lipsesc documentele de transport. Regulamentul (CE) nr. 1072/2009: art. 4 – licența comunitară. Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 39 – documentele de la bord, marfă contra cost.

Pe lângă documentele exceptate, la bord trebuie să aveți, de exemplu:

• copia conformă a licenței comunitare;
• autorizația de transport pentru Belarus (bilaterală sau CEMT), necesară pentru transporturile spre o țară din afara UE;
• scrisoarea de transport internațional CMR;
• copia contractului de leasing, care dovedește dreptul operatorului de a folosi vehiculele;
• cardul de calificare a conducătorului auto (atestatul CPI sau CPC);
• documentele vamale ale mărfii (de exemplu carnetul TIR sau declarația de tranzit) și cartea verde valabilă pentru Belarus.

Pentru cursa București – Hamburg verificați că aveți la bord, pe lângă actele vehiculului și ale dumneavoastră:

• copia conformă a licenței comunitare;
• scrisoarea de transport internațional CMR;
• contractul de închiriere a vehiculelor (sau un extras din el), care arată numele părților, data și durata închirierii și vehiculele închiriate;
• documentul care dovedește că sunteți angajatul operatorului (de exemplu contractul de muncă);
• cardul de calificare a conducătorului auto și cardul tahografic.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 1072/2009.

La un transport rutier de mărfuri contra cost trebuie să aveți la bord, de exemplu:

• copia conformă a licenței comunitare;
• documentul de transport, adică scrisoarea de transport tip CMR, și la transportul național;
• certificatul de competență profesională al conducătorului auto (cardul de calificare, cu codul 95);
• contractul de închiriere sau de leasing, în original sau în copie conformă, dacă vehiculul este deținut astfel;
• atestatul de conducător auto, dacă sunteți cetățean al unui stat din afara Uniunii Europene;
• autorizațiile speciale, dacă transportul le cere (de exemplu, pentru depășirea maselor sau a dimensiunilor).

Temei: Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 39 – documentele de la bord, marfă contra cost; art. 134 – obligațiile operatorilor de transport.

La transportul în cont propriu cu un autocamion în leasing trebuie să aveți la bord, de exemplu:

• copia conformă a certificatului de transport în cont propriu;
• documentul de transport: avizul de expediție a mărfurilor sau un document similar, din care reiese că transportul se face în cont propriu;
• contractul de leasing, în original sau în copie conformă;
• certificatul de competență profesională al conducătorului auto (cardul de calificare, cu codul 95);
• documentul care dovedește că sunteți angajatul întreprinderii (transportul în cont propriu se face cu personalul propriu);
• atestatul de conducător auto, dacă sunteți cetățean al unui stat din afara Uniunii Europene.

Temei: Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 41 – documentele de la bord, marfă în cont propriu; art. 42 – documentele suplimentare, marfă în cont propriu. Regulamentul (CE) nr. 1072/2009: art. 1 – domeniul de aplicare și excepțiile.

Documentul de transport este scrisoarea de transport internațional CMR. O întocmește expeditorul, în trei exemplare originale semnate de expeditor și de transportator:

• primul exemplar rămâne la expeditor;
• al doilea însoțește marfa și se predă destinatarului;
• al treilea rămâne la transportator.

Temei: Convenția CMR: art. 5 – exemplarele scrisorii de transport.

Documentul de transport este scrisoarea de transport tip CMR, folosită și la transportul național contra cost, după modelul stabilit prin normele metodologice. Ea dovedește încheierea contractului de transport, condițiile lui și primirea mărfii de către transportator, până la proba contrară.

Temei: Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 39 – documentele de la bord, marfă contra cost; anexa 14 – modelul documentului de transport. Convenția CMR: art. 4 – scrisoarea de transport dovedește contractul.

La primirea mărfii verificați:

• exactitatea mențiunilor din scrisoarea CMR privind numărul coletelor, marcajele și numerele lor;
• starea aparentă a mărfii și a ambalajului.

Dacă nu aveți mijloace să verificați sau constatați neconcordanțe, înscrieți rezerve motivate în scrisoarea de transport; fără rezerve, se prezumă că marfa și ambalajul erau în stare bună și conforme cu mențiunile.

Temei: Convenția CMR: art. 8 – verificările transportatorului la primire.

Documentul de transport este avizul de expediție a mărfurilor sau un document similar, din care reiese că transportul se face în cont propriu: marfa aparține întreprinderii sau este transportată pentru nevoile ei, cu vehiculele și personalul propriu. Documentul trebuie să se afle la bordul vehiculului pe toată durata transportului, împreună cu copia conformă a certificatului de transport în cont propriu.

Temei: Normele aprobate prin OMTI nr. 980/2011: art. 41 – documentele de la bord, marfă în cont propriu. Regulamentul (CE) nr. 1072/2009: art. 1 – domeniul de aplicare și excepțiile.

De exemplu:

• cardul de calificare a conducătorului auto (atestatul CPI sau CPC, codul 95);
• documentul care dovedește raportul de muncă cu operatorul de transport (contractul individual de muncă sau o adeverință de angajat; pentru conducătorii din state terțe, atestatul de conducător auto).

Conducătorul auto trebuie să dețină:

• certificatul de calificare profesională (atestatul CPI sau CPC), necesar pentru orice transport de mărfuri cu autovehicule peste 3,5 t;
• certificatul ADR de pregătire profesională, cu cursul de bază și specializarea cisterne, pentru că motorina este marfă periculoasă din clasa 3, transportată într-o cisternă de peste 1 m³.

Temei: ADR: 8.2.1 – certificatul ADR al conducătorului auto.

Prezentați un document din care rezultă că sunteți angajatul SC ROTRANSMIXT SRL, de exemplu copia contractului individual de muncă sau o adeverință de salariat emisă de operator. Pentru conducătorii din state terțe documentul cerut este atestatul de conducător auto.

Temei: Regulamentul (CE) nr. 1072/2009: art. 5 – atestatul de conducător auto.

Limitatorul de viteză face parte din echiparea obligatorie a autocamioanelor cu masa maximă peste 3,5 t, deci circulația cu el defect este contravenție și se sancționează cu amendă. Vehiculul trebuie dus la reparat, iar limitatorul reglat și verificat de un atelier autorizat înainte de a relua transporturile.

Temei: Directiva 92/6/CEE.

Are două punți (axe): puntea din față, directoare, cu care se virează, și puntea din spate, motoare, care transmite forța de tracțiune la sol. Ambele susțin masa vehiculului. Notația 4x2 înseamnă 4 roți (poziții de roți), dintre care 2 motoare.

Transmisia preia momentul motor și îl transmite roților motoare, modificându-i mărimea după rezistența la înaintare. Ea permite pornirea lină și oprirea fără oprirea motorului, schimbarea vitezei și a forței de tracțiune, mersul înapoi și rotirea roților motoare cu turații diferite în viraje.

Lanțul de transmitere a momentului motor este:

• ambreiajul;
• cutia de viteze;
• transmisia cardanică (arborele cardanic);
• transmisia principală (grupul conic din puntea spate);
• diferențialul;
• arborii planetari, care antrenează roțile motoare (la unele autocamioane, prin reductoarele din butuci).

Cutia de viteze și transmisia principală (grupul conic din puntea motoare); la unele autocamioane și reductoarele finale din butucii roților.

Ambreiajul (prin decuplare) și cutia de viteze (în poziția neutră).

Rolurile ambreiajului:

• decuplează temporar motorul de transmisie, pentru pornirea din loc și schimbarea treptelor;
• cuplează lin motorul cu transmisia, pentru o pornire fără șocuri;
• protejează transmisia la suprasarcini, prin patinare, și amortizează vibrațiile.

Rolurile cutiei de viteze:

• modifică momentul motor și viteza, după rezistența la înaintare, păstrând motorul în zona economică de turații;
• permite mersul înapoi;
• permite staționarea cu motorul pornit, prin poziția neutră.

Cutia de viteze, prin treapta de mers înapoi, care inversează sensul de rotație transmis roților fără a schimba sensul de rotație al motorului.

Transmisia cardanică: articulațiile cardanice permit variația unghiului dintre arbori, iar îmbinarea telescopică permite variația lungimii, când puntea se mișcă pe suspensie față de cutia de viteze.

Diferențialul. El permite roților aceleiași punți motoare să se rotească cu turații diferite, de exemplu în viraj, unde roata din exterior parcurge un drum mai lung.

Blocarea diferențialului face ca ambele roți ale punții motoare să se rotească la aceeași turație, astfel încât roata cu aderență să primească forța de tracțiune când cealaltă patinează (zăpadă, noroi, gheață).

Se cuplează doar la viteză mică, în linie dreaptă, cu roțile oprite din patinare, și se decuplează imediat ce vehiculul a ieșit din zona cu aderență redusă; cu diferențialul blocat, virajul se face greu și transmisia se suprasolicită.

Riscurile blocării roților:

• vehiculul nu mai poate fi dirijat: cu roțile directoare blocate, virajul nu mai are efect;
• vehiculul își pierde stabilitatea și poate derapa, iar ansamblul se poate frânge (efectul de „briceag”);
• distanța de frânare crește, de obicei, iar anvelopele se uzează local.

Avantajele ABS:

• vehiculul rămâne dirijabil la frânarea de urgență, deci puteți ocoli obstacolul;
• vehiculul își păstrează stabilitatea, fără derapaj sau frângerea ansamblului;
• pe majoritatea suprafețelor, distanța de frânare scade, iar anvelopele nu se uzează local.

Asupra sistemului de frânare de serviciu: modulează presiunea de frânare la fiecare roată, astfel încât roțile să nu se blocheze.

Folosiți sistemul de frânare de încetinire (frâna de motor sau retarderul).

Avantaje:

• frâna de serviciu nu se supraîncălzește, deci nu își pierde eficacitatea și rămâne disponibilă pentru frânarea de urgență;
• uzura plăcuțelor, a discurilor și a tamburilor scade;
• puteți menține o viteză constantă la coborâre, în siguranță.

De exemplu:

• folosiți frâna de motor sau retarderul la coborâri și la încetiniri de durată;
• anticipați traficul și frânați din timp și progresiv, evitând frânările bruște;
• adaptați viteza și treapta de viteză înaintea pantelor.

Pe carosabil alunecos: gheață, zăpadă, polei, drum ud sau cu noroi, mai ales cu vehiculul gol.

Justificare: retarderul frânează doar roțile punții motoare, iar pe aderență redusă acestea se pot bloca, ceea ce duce la derapaj sau la frângerea ansamblului. Folosiți-l cu intensitate redusă sau decuplați-l.

Sistemul de frânare de încetinire (retarderul). La retarderul hidraulic, forța de frânare depinde de turația rotorului, adică de viteza vehiculului (este mare la viteze mari și scade la viteze mici), și de gradul de umplere cu ulei, ales prin treapta de pe maneta de comandă.

Din cauza încălzirii uleiului din retarder. Energia de frânare se transformă în căldură, evacuată prin sistemul de răcire al motorului; la folosirea îndelungată, temperatura crește, iar sistemul de comandă reduce automat efectul de frânare, ca să protejeze retarderul și motorul.

Retarderul montat pe cutia de viteze frânează direct arborele de ieșire al cutiei de viteze (arborele cardanic), iar încetinirea se transmite apoi roților motoare.

Asupra roților punții motoare (sau ale punților motoare): frâna de motor și retarderul acționează asupra transmisiei, iar efectul ajunge doar la roțile motoare.

ASR împiedică patinarea roților motoare la pornire și la accelerare pe carosabil alunecos: frânează roata care patinează și reduce momentul motor. Astfel vehiculul își păstrează tracțiunea și stabilitatea direcțională.

Avantajele ACC:

• menține automat distanța de siguranță față de vehiculul din față, încetinind și accelerând după el;
• reduce oboseala conducătorului pe drumuri lungi;
• prin accelerări și încetiniri line scade consumul de combustibil.

Șocuri în transmisie pot apărea, de exemplu:

• când reactivați viteza memorată pornind de la o viteză mult mai mică, iar sistemul accelerează brusc;
• când schimbați treapta sau apăsați ambreiajul cu tempomatul activ;
• pe drum cu rampe și pante alternante, unde sistemul trece repede de la tracțiune la frânare cu retarderul;
• pe carosabil alunecos, unde tempomatul nu trebuie folosit.

De exemplu, apăsarea pedalei de frână și apăsarea pedalei de ambreiaj; la autocamioane, și acționarea frânei de motor sau a retarderului.

Sistemul de pornire în rampă menține presiunea în frâne câteva momente după ce eliberați pedala de frână, astfel încât vehiculul să nu se deplaseze înapoi până accelerați.

Avantaje:

• pornirea în rampă se face sigur, fără deplasare înapoi spre vehiculul din spate;
• ambreiajul se uzează mai puțin și nu mai este nevoie de frâna de parcare la fiecare pornire.

Rezistențele la înaintare sunt:

• rezistența la rulare a roților;
• rezistența aerului;
• rezistența la urcarea rampelor (a pantei);
• rezistența la demarare (inerția, la accelerare).

De exemplu:

• anticipați traficul și evitați frânările și accelerările bruște;
• schimbați devreme în treptele superioare, folosind motorul în zona verde de turații;
• folosiți inerția vehiculului, rulând cu treapta cuplată și fără accelerație, înaintea opririlor;
• mențineți o viteză constantă, cu ajutorul tempomatului unde se poate;
• nu lăsați motorul să meargă inutil la ralanti;
• verificați presiunea în anvelope și reduceți rezistența aerului (prelate întinse, deflectoare reglate).

Folosiți motorul în zona verde a turometrului (zona cuplului maxim) și schimbați devreme în treapta superioară, sărind treptele când sarcina și drumul permit.

De exemplu:

• la apropierea de un semafor roșu, de o intersecție sau de o zonă cu viteză redusă, ridicați piciorul de pe accelerație din timp și lăsați vehiculul să ruleze;
• la coborârea unei pante line, rulați cu treapta cuplată, când motorul nu consumă combustibil, în loc să accelerați.

În zona cuplului maxim, aproximativ 1.400–1.750 rot/min (zona verde a turometrului). Acolo motorul dă forța de tracțiune cea mai mare cu consumul specific cel mai mic; turația puterii maxime (2.400 rot/min) nu este o turație de exploatare economică.

În zona verde motorul dezvoltă cuplul maxim cu consumul specific cel mai mic, deci consumați mai puțin combustibil; în plus, motorul se uzează mai puțin, iar zgomotul și emisiile poluante sunt mai reduse.

Funcționarea în zona roșie duce la:

• consum mare de combustibil;
• uzura accelerată și supraîncălzirea motorului, cu risc de avarie;
• zgomot și emisii poluante mai mari.

Motorul „se îneacă”: funcționează cu vibrații și suprasolicitări ale motorului și transmisiei, accelerează slab, arde incomplet combustibilul și se uzează mai repede.

Avantajele conducerii ecologice:

• consum și costuri de exploatare mai mici;
• emisii poluante și zgomot mai reduse;
• uzură mai mică a frânelor, anvelopelor, motorului și transmisiei;
• siguranță mai mare și mai puțin stres, datorită conducerii anticipative.

De exemplu:

• nivelul uleiului de motor;
• nivelul lichidului de răcire;
• nivelul lichidului de frână sau al uleiului din instalația de servodirecție;
• nivelul lichidului de spălare a parbrizului;
• starea și întinderea curelelor;
• pierderile de ulei, combustibil sau lichid de răcire și starea furtunurilor.

Urmăriți:

• ca nivelul fiecărui lichid să fie între semnele de minim și maxim;
• să nu existe scurgeri, iar aspectul lichidului (culoare, impurități) să fie normal, fără să indice o defecțiune.

De exemplu:

• nivelurile de ulei, lichid de răcire și lichid de frână;
• presiunea și starea anvelopelor;
• funcționarea luminilor și a semnalizării;
• funcționarea frânelor și presiunea aerului în instalație;
• starea oglinzilor, a ștergătoarelor și a geamurilor;
• cuplarea remorcii și arimarea încărcăturii.

De exemplu:

• presiunea aerului în instalația de frânare, citită pe manometre, și timpul de umplere;
• lipsa scurgerilor de aer și golirea condensului din rezervoare;
• eficacitatea frânei de serviciu și a frânei de parcare, printr-o probă la plecare;
• starea conductelor și a cuplelor dintre autotractor și semiremorcă.

De exemplu:

• schimbarea la timp a uleiului și a filtrelor de ulei și de combustibil;
• curățarea sau înlocuirea filtrului de aer;
• funcționarea corectă a injecției și a sistemului de răcire;
• lipsa scurgerilor și starea curelelor.

Lista de control a anvelopelor cuprinde, de exemplu:

• presiunea, măsurată la rece;
• adâncimea profilului benzii de rulare;
• uzura uniformă a benzii de rulare;
• lipsa tăieturilor, crăpăturilor, umflăturilor și a corpurilor străine;
• starea ventilelor și a capacelor lor;
• strângerea piulițelor roților;
• spațiul dintre anvelopele roților jumelate, fără pietre între ele.

Umflați anvelopele la presiunea recomandată de constructor (8 bari), verificând la rece.

Cu o presiune prea mică (7,3 bari):

• anvelopa se încălzește excesiv și se poate deteriora sau exploda;
• umerii benzii de rulare se uzează mai repede;
• crește rezistența la rulare, deci consumul de combustibil;
• stabilitatea și precizia direcției scad.

Cauze posibile:

• circulația cu presiune prea mică sau cu supraîncărcare, care flexează excesiv flancurile;
• îmbătrânirea cauciucului (anvelope vechi sau expuse mult la soare);
• loviturile de borduri și circulația pe drumuri cu pietre ascuțite, care taie banda de rulare.

Reduceți presiunea la valoarea recomandată de constructor (8 bari), verificând la rece. Cu presiune prea mare, contactul cu drumul se face mai ales pe centrul benzii de rulare, care se uzează mai repede; în plus, aderența și confortul scad.

Anvelopele R20 nu se pot monta pe jantele vehiculului: cifra de după R este diametrul jantei, în țoli, iar puntea față are jante de 22,5 țoli. Anvelopele trebuie să aibă dimensiunea înscrisă în documentele vehiculului (305/70 R22,5) și indici de sarcină și de viteză cel puțin egali cu cei prevăzuți.

De exemplu:

• pe drumurile acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, autocamionul trebuie să aibă anvelope de iarnă pe roțile axei de tracțiune sau lanțuri ori alte echipamente antiderapante certificate montate pe aceste roți;
• adâncimea profilului trebuie să fie suficientă, iar presiunea cea recomandată de constructor;
• aveți la bord lanțurile antiderapante și știți să le montați, pentru porțiunile unde semnalizarea le cere.

Temei: OUG nr. 195/2002: art. 102 – contravențiile din clasa a IV-a.

De exemplu:

• verificați și corectați periodic presiunea, la rece;
• nu supraîncărcați vehiculul și repartizați corect încărcătura;
• conduceți lin, fără accelerări, frânări și viraje bruște, și evitați lovirea bordurilor;
• cereți verificarea geometriei roților și echilibrarea lor când observați uzură neuniformă.

De exemplu:

• presiunea prea mică în anvelope;
• supraîncărcarea punții;
• o frână care rămâne acționată (se blochează) la una dintre roți;
• viteza mare pe o distanță lungă, mai ales pe căldură.

Căldura și viteza mare susținută încălzesc anvelopele, iar presiunea din ele crește; cauciucul supraîncălzit își pierde rezistența și se poate desprinde banda de rulare.

Riscul este explozia anvelopei la viteză mare, cu pierderea controlului asupra vehiculului. Verificați presiunea înainte de plecare, la rece, și nu dezumflați anvelopele când sunt calde.

De exemplu:

• presiunea necorespunzătoare, mai ales prea mică, care supraîncălzește anvelopa;
• supraîncărcarea vehiculului;
• deteriorările anvelopei (tăieturi, umflături, lovituri de bordură) și uzura excesivă;
• viteza mare pe căldură, peste indicele de viteză al anvelopei.

De exemplu:

• curățenia și integritatea parbrizului și a geamurilor;
• starea și reglarea oglinzilor, inclusiv a celor pentru unghiul mort;
• funcționarea ștergătoarelor și a spălătorului de parbriz;
• funcționarea luminilor, a semnalizării și a avertizorului sonor;
• plăcuța cu numărul de înmatriculare curată și lizibilă;
• închiderea ușilor și fixarea treptelor și a mânerelor de acces.

După cuplare verificați, de exemplu:

• închiderea corectă a zăvorului șei, cu bolțul semiremorcii blocat și siguranța pusă (proba cu tragere ușoară înainte, cu frâna semiremorcii trasă);
• conectarea cuplelor de aer și a cablurilor electrice și funcționarea luminilor semiremorcii;
• ridicarea completă a picioarelor de sprijin și eliberarea frânei de parcare a semiremorcii.

Verificați, înainte de plecare, funcționarea și curățenia tuturor luminilor ansamblului: faza scurtă și faza lungă, pozițiile, luminile de gabarit, semnalizatoarele, stopurile și catadioptrii, la autotractor și la semiremorcă.

Justificare: noaptea, un ansamblu lung trebuie să fie văzut și să i se perceapă dimensiunile, iar dumneavoastră trebuie să vedeți suficient de departe. Reglați și farurile, ca să nu-i orbiți pe ceilalți.

Ridicați piciorul de pe accelerație cu treapta cuplată: motorul antrenat de roți frânează vehiculul (frâna de motor). Efectul se mărește trecând într-o treaptă inferioară (turație mai mare) și acționând frâna de motor suplimentară (clapeta de evacuare) sau retarderul, dacă vehiculul le are.

Cifra 22,5 este diametrul jantei pe care se montează anvelopa, exprimat în țoli (inch).

Cifra 60 este raportul dintre înălțimea flancului și lățimea anvelopei, exprimat în procente: înălțimea flancului este 60% din lățimea de 295 mm.

Cifra 255 este lățimea secțiunii anvelopei, exprimată în milimetri.

Litera L este indicele de viteză: anvelopa poate fi folosită până la 120 km/h, la sarcina indicată de indicii de sarcină 152 (montaj simplu) și 148 (montaj jumelat).

Indicele de viteză arată viteza maximă la care anvelopa poate fi folosită în siguranță, la sarcina corespunzătoare indicelui de sarcină (de exemplu L = 120 km/h, M = 130 km/h).

Indicele de sarcină arată sarcina maximă pe care o poate purta anvelopa la viteza corespunzătoare indicelui de viteză. La anvelopele de autocamion apar două valori, de exemplu 152/148: prima pentru montajul simplu, a doua pentru montajul jumelat.

De exemplu:

• repararea sau înlocuirea autotractorului și a semiremorcii;
• pierderea sau deteriorarea mărfii și despăgubirile către client;
• plata reparării semnalizării și a parapetului;
• costurile de tractare, de ridicare a vehiculului și de ecologizare;
• pierderea veniturilor cât vehiculul este imobilizat, creșterea primelor de asigurare și afectarea imaginii firmei.

În ordine:

• protejați locul accidentului: opriți vehiculul în siguranță, puneți avertizoarele luminoase, îmbrăcați vesta reflectorizantă și semnalizați cu triunghiurile;
• alertați serviciile de urgență la 112, spunând locul, numărul victimelor și starea lor;
• evaluați victimele: conștiența, respirația, sângerările;
• acordați primul ajutor: resuscitare dacă nu respiră, oprirea hemoragiilor, poziția laterală de siguranță pentru victimele inconștiente care respiră.

Nu modificați urmele accidentului și nu părăsiți locul până la sosirea poliției.

Temei: OUG nr. 195/2002: art. 77 – obligațiile în caz de accident.

De exemplu:

• opriți vehiculul cât mai în afara părții carosabile, pe teren plan și ferm, și porniți avertizoarele luminoase;
• îmbrăcați vesta reflectorizantă și, dacă vehiculul rămâne pe carosabil, puneți triunghiurile reflectorizante în fața și în spatele lui, pe aceeași bandă, la cel puțin 30 m;
• trageți frâna de parcare și puneți cale la roțile de pe partea opusă;
• folosiți cricul pe punctele de ridicare prevăzute și nu intrați sub vehiculul ridicat.

Temei: Regulamentul aprobat prin HG nr. 1391/2006: art. 156 – semnalizarea vehiculului oprit (triunghiurile).

De exemplu:

• opriți vehiculul cât mai în afara părții carosabile, pe teren plan și ferm, și porniți avertizoarele luminoase;
• îmbrăcați vesta reflectorizantă și, dacă vehiculul rămâne pe carosabil, puneți triunghiurile reflectorizante în fața și în spatele lui, pe aceeași bandă, la cel puțin 30 m;
• trageți frâna de parcare și puneți cale la roțile de pe partea opusă;
• folosiți cricul pe punctele de ridicare prevăzute și nu intrați sub vehiculul ridicat.

Temei: Regulamentul aprobat prin HG nr. 1391/2006: art. 156 – semnalizarea vehiculului oprit (triunghiurile).

În ordine:

• opriți vehiculul în siguranță, cât mai în afara părții carosabile și departe de clădiri sau alte vehicule;
• trageți frâna de parcare (dacă roata nu arde din cauza ei) și opriți motorul;
• opriți alimentarea electrică de la întrerupătorul general;
• semnalizați vehiculul (avertizoare, vestă, triunghiuri) și țineți-i pe ceilalți la distanță;
• stingeți începutul de incendiu cu stingătorul, din direcția vântului, fără să vă expuneți;
• dacă focul nu poate fi stins, sunați la 112 și îndepărtați-vă.

Ordinea de intervenție este:

• asigurarea respirației și a circulației (dezobstruarea căilor respiratorii, resuscitarea, dacă victima nu respiră);
• oprirea hemoragiilor;
• pansarea plăgilor;
• imobilizarea fracturilor;
• protejarea victimei de frig și supravegherea ei până la sosirea ajutorului.

Ora și minutul la care a fost aplicat garoul. Astfel, personalul medical știe de cât timp este oprită circulația sângelui în membru.

Înainte de pansare se curăță plaga: spălați-vă mâinile sau puneți mănuși, curățați pielea din jurul plăgii cu un antiseptic din trusa medicală (de exemplu alcool sanitar sau soluție de iod), fără să-l turnați în plagă, apoi acoperiți plaga cu comprese sterile și fixați-le cu fașă sau leucoplast.

În poziția laterală de siguranță: culcată pe o parte, cu capul ușor dat pe spate, ca să-i rămână libere căile respiratorii și să nu se înece dacă vomită. Supravegheați-i respirația până la sosirea ajutorului.

Rănitul nu se mișcă, decât dacă există un pericol imediat (de exemplu incendiu). Îl liniștiți, îi țineți capul, gâtul și trunchiul în linie și sunați la 112. Dacă trebuie mutat, se ridică „în bloc”, de mai multe persoane, și se așază pe o suprafață plană și rigidă.